Luni, 19 ianuarie 2026, începe Forumul Economic Mondial de la Davos. A 56-a ediție anuală are loc într-un context de instabilitate geopolitică, într-un moment în care mulți lideri europeni îl consideră crucial și cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece. Relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate sunt toate puse sub semnul întrebării.
Donald Trump revine la Davos după șase ani
Președintele SUA, Donald Trump, revine la Davos după ultima sa participare din urmă cu șase ani, a aproximativ un an de la preluarea mandatului de președinte.
Tensiunilor generate de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale ale administrației americane generează temeri printre liderii europeni.
Acţiunile unilaterale ale Washingtonului au amplificat instabilitatea globală, după ce Trump a trimis trupe pentru a-l captura pe liderul Venezuelei, Nicolás Maduro, a afirmat că președintele Zelenski ar fi cel care frânează procesul de pace în Ucraina și a ameninţat Iranul cu o intervenţie militară dacă represiunea continuă.
Discursul lui Donald Trump la Forum este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial de la Casa Albă, ar urma să pună accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special pe costul vieții și pe politicile economice.
De asemenea, Trump ar intenționa să le ceară liderilor europeni să renunțe la politicile care, în opinia sa, au generat stagnare economică.
Relațiile dintre SUA și Europa se află într-un nou moment tensionat, după ce președintele SUA insistă asupra intenției SUA de a prelua controlul asupra Groenlandei, însoțită de amenințări cu tarife împotriva aliaților europeni din NATO care au anunțat că se opun unei asemenea acțiuni.
Opt țări europene – printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice – au transmis un mesaj comun extrem de ferm prin care avertizează că aceste acțiuni riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.
De cealaltă parte, lideri europeni precum preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat că vin la Davos cu un mesaj clar: apărarea comerţului liber, consolidarea cooperării transatlantice şi sprijin ferm pentru Ucraina.
Ucraina, Gaza, Venezuela, Iran
Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la reuniunea de la Davos unde ar putea ave noi discuții cu președintele Donald Trump legate de garanțiile de securitate necesare semnării unui posibil armistițiu cu Rusia.
Un alt subiect sensibil este inițiativa lui Donald Trump de a crea așa-numitul „Consiliu al Păcii” pentru Gaza.
Trump le-a transmis liderilor invitați că acest consiliu ar urma să adopte „o abordare nouă și îndrăzneață pentru soluționarea conflictelor globale”.
Unii observatori au avertizat că inițiativa poate fi interpretată ca o încercare de ocolire a Consiliului de Securitate al ONU, organizație frecvent criticată de Donald Trump.
De asemenea, Forumul de la Davos din acest an are loc la scurt timp după o intervenție militară fulger a SUA în Venezuela, care a dus la capturarea președintelui țării, Nicolás Maduro.
În același timp, în Iran, protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi măsuri de represiune violentă din partea autorităților de la Teheran.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va participa la Forumul de la Davos.
Președintele României nu participă la Davos
România este reprezentată la ediția din acest an de o delegație formată din ministrul de Externe, Oana-Silvia Țoiu, ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Președintele României, Nicușor Dan, nu va participa la Forumul de la Davos. Consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că decizia reflectă prioritățile președintelui, care în acest moment sunt crizele interne.
Într-un interviu la Antena 3 CNN, Lazurca a afirmat că mesajul lui Nicuşor Dan pentru români este că „nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezenţa mea în ţară”.
„Decizia preşedintelui este uşor de înţeles şi o să o explic foarte concis. Agenda preşedintelui, oricărui preşedinte, este sub asediul urgenţelor, crizelor şi priorităţilor. Principalul exerciţiu pe care trebuie să-l facă orice şef de stat este să prioritizeze crizele, urgenţele şi evenimentele care se bulucesc pe agenda domniei sale”, a afirmat Marius Lazurca.
Inegalitățile globale, denunțate de Oxfam
Înainte de deschiderea forumului, ONG-ul Oxfam a publicat un raport dur privind concentrarea extremă a bogăției la nivel global. Oxfam este o confederație globală de organizații neguvernamentale independente, fondată în Marea Britanie în 1942, care luptă împotriva sărăciei și inegalității la nivel mondial.
Potrivit organizației, cei mai bogați 12 miliardari din lume dețin mai mult decât jumătatea cea mai săracă a populației globale, adică aproximativ patru miliarde de oameni.
Raportul arată că, în 2025, averea miliardarilor a atins un nivel record, crescând de peste trei ori mai rapid decât în perioada anterioară, în timp ce reducerea sărăciei a stagnat după pandemia din 2020.
Directorul general al Oxfam, Amitabh Behar, a avertizat că „inegalitățile economice și politice pot accelera într-un ritm alarmant erodarea drepturilor și a securității oamenilor”.
Organizația subliniază că ultra-bogații au șanse de peste 4.000 de ori mai mari să ocupe funcții politice decât cetățenii obișnuiți și critică politicile fiscale promovate sub administrația Trump, care ar fi favorizat în mod disproporționat elitele economice.
Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP, The Guardian.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
