Director al cancelariei Prefecturii București până în decembrie 2019, fostul locotenent în cadrul Direcției a Vl-a Cercetări Penale a Securității încasa la nivelul anului 2019 o pensie de 11.500 de lei pe lună, pe care o cumula cu indemnizația de consul al României detașat la Cahul, Republica Moldova, și cu cea de membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție finanțată tot de la bugetul de stat. Decizia CAB nu este definitivă, ea fiind atacată de fostul ofițer la instanța supremă.
Dușmanii poporului
Acuzat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale înainte de 1989, Țăgorean a susținut în fața judecătorilor că el a respectat legea în vigoare la momentul respectiv.
În motivarea instanței se arată că fostul locotenent de Securitate a deschis cinci dosare penale pentru refuzul de înapoiere în țară a cinci cetățeni români: un impresar artistic rămas în Norvegia în 1989, un membru al unei Asociații de propagandă rămas în SUA, un ospătar trimis pe o navă de croazieră care nu s-a mai întors din Germania, un șofer care și-a abandonat TIR-ul la granița italo-iugoslavă și un inginer trimis în Egipt pentru o lucrare, dar rămas în Germania.
Le-a confiscat mobila din case
Toți s-au ales cu dosare penale și confiscarea bunurilor mobile și imobile, arată documente semnate de Țăgorean.
„Noi, lt...și plt S:G., ambii din Ministerul de Interne, Direcția Cercetări Penale, în baza dispozițiilor ordonanței de luarea măsurii asigurătorii, emisă la data de 20 august 1989, de Direcția de Cercetări Penale din Ml, ne-am deplasat în București, la domiciliul numitei A.l, învinută de săvârșirea infracțiunii de refuzul înapoierii în țară /.../ cu scopul instituirii unui sechestru asigurător pe averea acesteia, unde am găsit pe numita I.G.S. /.../, mama învinuitei, în prezența căreia am identificat și indisponibilizat următoarele: Una garnitură mobilă lucrată rustic, de culoare neagră cu motive florale din mărgeluțe încrustate, formată din: una masă octogonală cu patru picioare și una mobilă de bucătărie din pal furniruit, de culoare crem cu maro compusă din 5 dulăpioare suspendate, cu uși. Bunurile de la pozițiile 1 și 2 sunt declarate sechestrate și au fost lăsate în custodia numitei I.G.S., căreia i-au fost aduse la cunoștință consecințele penale în cazul degradării, distrugerii ori înstrăinării acestora. Nu au fost ridicate obiecțiuni asupra modului cum a fost efectuată procedura instituirii sechestrului asigurător”, se arată într-un proces verbal semnat de Țăgorean.
I-au confiscat „Dacia” și nu a protestat
În alt caz, același ofițer de Securitate a pus sechestru pe o mașină Dacia 1300 break, dar și pe „una garnitură mobilă sufragerie compusă din: servantă cu două uși simple și una ușă dublă, una garnitură mobilă de dormitor tip compusă din: șifonier cu 5 uși maro și 5 uși mici, un pat dublu, de mijloc, cu 2 noptiere, una toaletă cu oglindă de circa 1.50 metrii. Garnitura este din iemn de paltin, este folosită și evaluată la circa 10 mii lei”, se mai arată în documentele instanței.
În fața judecătorilor, chestorul a precizat că în aprilie 2018 a fost detașat de la instituția prefectului la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și, de acolo, trimis consul în cadrul consulatului României de la Cahul, până în mai 2019, angajatorul său fiind Prefectura, nu MAE, deci cererea CNSAS este neîntemeiată. În plus, în legătură cu sechestrarea bunurilor celor plecați „niciuna dintre persoanele ce au făcut obiectul dosarelor menționate în Nota CNSAS nu a formulat vreodată vreo reclamație, vreo pretenție sau vreo cerere legată de respectivele dosare, nefiind comise abuzuri la instituirea măsurii respective”.
Judecător: „Pârâtul a avut motivații pur politice”
În replică, judecătorul a stabilit că „pârâtul, în calitatea sa de angajat al fostei Securități, a participat activ la instrumentarea dosarelor menționate în cuprinsul notei și la acțiuni concrete împotriva titularilor. Toate dosarele instrumentate cu participarea directă a pârâtului au avut la bază motivații pur politice, fără nicio legătură cu apărarea siguranței naționale. Urmărirea informativă instrumentată împotriva titularilor dosarelor a fost una abuzivă, motivată de considerente politice, și nu de stricta respectare a normelor legale în vigoare, inclusiv a prevederilor Constituției României din 1965, sau a regulamentelor militare (...) Se mai reține că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată”.
Mai mult, instanța apreciază că „rațiunea legii privind deconspirarea Securității, nu este aceea de a pune la index o întreagă categorie profesională, o întreagă structură a statului, nediferențiat și necircumstanțiat, ci de a evalua, în cazul fiecărei persoane vizate în parte, în raport de activitățile acesteia, dacă a constituit un instrument de represiune a populației, de inoculare și menținere a terorii în viața acesteia, în vederea perpetuării sistemului totalitar comunist”.
Decorat de doi președinți
În februarie 2015, lui Țăgorean i se oferea Ordinul „Bărbăţie și Credinţă” în grad de Cavaler de către președintele României, Klaus Iohannis, după ce în 2014 fusese ridicat la gradul de chestor șef de către Traian Băsescu.
Fost secretar general adjunct al MAI în 2009, responsabil de Unitatea Centrală pentru Reforma administrației Publice din MAI și ulterior director general adjunct la Direcţia Generală pentru Relațiile cu Instituţiile Prefectului, Țăgorean a fost eliberat din funcție și pensionat special începând cu data de 11 septembrie 2017.
Academician și diplomat, specialist în siguranță națională
S-a reangajat rapid la Instituția Prefectului București, după care care a fost detașat de MAE la Cahul. A plecat de la Prefectura București, din funcția de director al Cancelariei prefectului pe 10 decembrie 2019, după ce l-a „consiliat” pe fostul prefect Marius Cristian Ghincea, actual secretar general al Prefecturii Ilfov, un apropiat al familiei Pandele-Firea.
Este membru al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN) - instituţie fondată în 2012 de generalul Gabriel Oprea. Colegii lui Țăgorean sunt fostul ministru Adrian Curaj, fostul șef al SRI și fost ambasador în SUA George Maior, Dan Mihalache, actual ambasador în Cipru, Remus Pricopie – rector al SNSPA, iar din consiliul științific al revistei ASSN face parte și Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD. Membrii titulari beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie.
Pensionar și angajat la stat
Ultima declarație de avere a lui Țăgorean este din decembrie 2019, la plecarea din prefectura București. În ea arată că a câștigat 10.000 de lei în calitate de consultant al instituției prefectului, că a încasat o „pensie militară” în valoare de 139.000 de lei pe an, 35.000 de lei de la Academia de Securitate și 30.800, fără a preciza moneda, pentru activitatea de consul la Cahul.
Procesul de la Curtea de Apel București s-a desfășurat fără publicitate, la cererea lui Țăgorean, numele său fiind anonimizat pe portalul instanței de judecată. Nu același lucru s-a întâmplat la instanța supremă, primul termen al procesului nefiind încă stabilit.
Până la publicarea acestui articol, dl. Țăgorean nu a răspuns întrebărilor adresate de Europa Liberă.
