Linkuri accesibilitate

Fostul adjunct al SIE își face partid. Miza partidelor nou înființate


Desen de Dan Perjovschi - Ai grijă ce votezi

Fostul adjunct al SIE, Silviu Predoiu, pune bazele unui nou partid, Diana Șoșoacă s-a dus la SOS România, iar fosta premieră Viorica Dăncilă a intrat în partidul Națiune Oameni Împreună, înființat anul acesta. Ca ei mulți alții, desi pe piață există deja peste 260 de partide. Pe ce mizează?

La Tribunalul București, acolo unde se înregistrează și desființează orice partid politic din România, indiferent dacă e din București, Dorohoi sau de aiurea, figurează 264 de partide și alianțe politice. Multe au fost radiate, dizolvate, s-au reînființat sub altă denumire, dar nu au avut viață lungă nici așa. În Registrul fiscal al partidelor de la Autoritatea Electorală Permanentă erau înscrise la începutul acestui an 204 partide, cu 40 mai multe decât în 2019.

Apetitul românilor pentru înființarea de diverse formațiuni politice pare de nestăvilit, mai ales după ce în 2015 a fost schimbată legea, prin care numărul membrilor necesari pentru înființarea unui partid s-a redus de la 25.000 la doar 3.

A fost ca ploaia pentru ciuperci, în doar câțiva ani au apărut peste 200 de partide noi. Degeaba însă. Alegătorii nu au fost interesați sau fermecați de carisma vreunui lider, așa că nu au reușit să depășească pragul de 5%. Ca dovadă, la alegerile parlamentare din 2020 au intrat în parlament doar cinci partide. Un câștig au avut însă la alegerile locale, ceea ce le-a făcut interesante pentru partidele mari.

Mulți veniți, puțini poftiți

Din 2015 până în februarie 2022 au fost înregistrate 364 de dosare cu obiectul „acordare personalitate juridică” partid politic la Tribunalul București. În 2016, de exemplu, au fost depuse 88 de dosare, dar s-au aprobat doar 22. Din 2020 încoace s-au depus 85 de dosare noi. Au fost aprobate 42 de dosare. ( Sursa: Libertatea)

Liga Acțiunii Naționale a fostului general SIE are planuri mari

Politicienii care au trecut pe la alte partide nu sunt însă descurajați, cred că pe piața politică din România mai e loc pentru noi formațiuni.

Fostul adjunct al Serviciului de Informații Externe (SIE), generalul cu patru stele Silviu Predoiu, vrea să-și facă partid după ce s-a retras din Pro România condusă de Victor Ponta. Liga Acțiunii Naționale, așa cum ar urma să se numească viitoarea formațiune politică, a depus cererea de înregistrare la Tribunalul București în 16 septembrie. Alături de Silviu Predoiu mai sunt oamenii de afaceri Dumitru Constantin Iacov, și el plecat de la Pro România, și Alexandru-Gabriel Fieroiu.

Omul de afaceri și fostul patron al clubului de fotbal FC Național, Constantin Iacov, spune pentru Europa Liberă că la Pro România a văzut care este viața într-un partid mare și care sunt minusurile, deci a câștigat experiență. Este ca într-o afacere, dacă nu încerci nu ai cum să reușești, susține el.

„Cred că un partid nou poate să vină cu ceva în piața asta deja obosită a vechilor partide unde se caută doar incultura, prostia, lipsa de pregătire. Eu cred că poți să reușești cât timp ești mânat de lucruri bune și de interese care pot fi puse în slujba altora. Până la urmă și o afacere când o faci trebuie să urmărești profitul, acolo sunt banii, aici sunt voturile. Mă gândesc la oamenii care nu vor să mai vină la vot, sunt aproape 70% care nu vor să mai audă de politică. Din păcate, nu vor din cauza politicienilor actuali”.

Dumitru Iacov admite că partidul e la început și nu are de nici unele, nici filiale, nici oameni. „Când s-a înființat Pro România eram vreo 7-8 oameni la masă, acum suntem 4 sau 5”.

În privința lui Silviu Predoiu nu vede nicio problemă că a fost „ spion șef”, ba din contra, crede că „experiența dinainte e importantă”.

„Cât timp e recunoscut de toți cei dinafara țării, de la servicii importante, CIA, MI6, cred că îi dă o anumită valoare. A făcut lucruri bune și importante pentru România”, ne explică Dumitru Constantin Iacov.

Șoșoacă semnalizează SOS România

De unde ar putea lua însă voturi partide construite de oameni care au plecat din alte formațiuni, nemulțumiți sau chiar în urma unor scandaluri. Un exemplu este senatoarea Diana Șoșoacă, intrată în parlament pe listele AUR, de unde însă a fost exclusă din cauza deselor conflicte cu cei din conducerea partidului.

Șoșoacă s-a înscris în partidul SOS România, înființat în noiembrie anul trecut. Nimic nu este desigur întâmplător dacă ne uităm la preocupările membrilor fondatori: teoriile conspirației, dacopatie, antivaccinism, putinism etc. Din aceste motiv probabil că noul partid mizează pe același tip de electorat ca și AUR.

Partidul are deja 22 de filiale, ultima recent deschisă la Cluj, și este cunoscut drept ”partidul doamnei Șoșoacă”.

Evident are planuri mari de viitor: „Ne-am săturat de minciuni, de tot felul de înscenări. Ne-am săturat de promisiuni. Pentru alegerile de peste doi ani vrem să dăm candidați la primărie, la Consiliul Județean, și doamna Șoșoacă să candideze pentru președinție. Vrem să intrăm în Parlament, vrem să-i zdrobim cu totul”, declară președintele filialei Cluj, Andreas Stanca, potrivit Ziarul de Cluj.

Un alt exemplu este cel al Vioricăi Dăncilă, fosta premieră a PSD în perioada Liviu Dragnea, care a plecat din partidul în care s-a consacrat și care i-a dat o funcție de mare importanță în stat, alăturându-se partidului Națiune Oameni Împreună (NOI), o formațiune politică apărută anul acesta. Partidul NOI este condus interimar de un IT-ist din Cluj, Bogdan Petrescu.

Recent, a fost lansat și Partidul Verde, condus de copreședinții Marius Lazăr, apropiat de Mircea Geoană în perioada când conducea PSD, și Lavinia Cosma, ex-USR. Din noul partid face parte și Adrian Dohotaru, ex USR.

Printre partidele nou înființate se numără și Alianța pentru Patrie (APP), din care trebuia să facă parte și Liviu Dragnea. Între fostul președinte PSD și Codrin Ștefănescu a izbucnit un scandal, iar Dragnea a decis să nu își mai asocieze numele cu APP.

Un context favorabil

Ce șanse reale au aceste partide, mai ales că electoratul pe care mizează este disputat cu formațiunile pe care le-au părăsit?

Sociologul Ovidiu Voicu spune că actualul context le-ar putea fi favorabil.

„Există posibilitatea ca pe fondul nemulțumirii sociale puternice, pentru că ne aflăm în criză, să beneficieze de un context în care partidele de tipul acesta, toate marșează pe discursul antioccidental, să treacă de pragul electoral. E o speranță reală, nu e mare, dar e posibil. Sigur că se concurează între ele. Dar nu se știe care dintre ele va reuși să scoată capul. AUR are prima șansă, e cel mai vizibil, dar poate fi distrus printr-o prostie pentru că este tipul de partid care se autodistruge, cum a fost cel al lui Dan Diaconescu”.

Dar poate și mai importantă pentru aceste partide mici este miza alegerilor locale, unde pot câștiga consilieri sau primari, ceea ce le dă marjă de negociere pentru formarea unor majorități.

Cel mai bun exemplu în sensul acesta este PMP. Partidul fostului președinte Traian Băsescu a fost curtat intens de PNL, cu care, de altfel, formează majorități în două sectoare din București și în alte câteva consilii locale din țară. S-a vorbit chiar și de fuziunea celor două formațiuni, dar scandalul izbucnit în PMP a blocat procesul.

Cert este că aceste partide mici, rămase fiicele ploii după alegerile parlamentare, ca PMP, ALDE sau Pro România, sunt totuși interesante pentru partidele mainstream din cauza puterii lor de negociere pe plan local. Un câștig electoral la care iau aminte aceste partide nou înființate, consideră sociologul Ovidiu Voicu.

„Există șanse de a crește la nivel local, pe model PMP sau UNPR, care nu întotdeauna au trecut pragul electoral la parlamentare, dar au obținut pe ici pe colo consilieri locali, câte un primar, lucruri care le-au dat forță să negocieze. Și acesta este un posibil câștig electoral pentru partidele mici.

Un alt element: aceste partide au fost o platformă de negociere pentru parlamentare. Își creează cu un an înainte o notorietate într-o bulă a lor și când vine anul electoral își negociază o alianță sau o prezență pe niște liste”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Exemplul cel mai la îndemână este AUR, partid format din coaliția diverselor bule care practicau același tip de discurs naționalist și antieuropean. Însăși Diana Șoșoacă era de fapt membră a partidului Neamul Românesc.

Finanțarea partidelor. Cum se împart subvențiile de la bugetul de stat

  • 75% din bugetul anual acordat partidelor politice, dacă au realizat pragul electoral (5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional)
  • 25% din bugetul anual acordat partidelor politice, dacă au obținut cel puțin 50 de mandate de consilier județean și de consilier din cadrul municipiului București.

XS
SM
MD
LG