Linkuri accesibilitate

Franța | Actul sexual cu un minor sub 15 ani, considerat viol. România e încă departe


Parlamentul francez a adoptat o lege care prevede că actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat viol și poate fi pedepsit cu până la 20 de ani de închisoare.

Cea mai importantă prevedere a legii este că agresorii nu mai pot invoca un presupus consimțământ al victimei.

Potrivit ministrului francez al Justiției, această decizie trimite un mesaj clar în sprijinul minorilor.

„Victimele nu mai sunt singure, le auzim”, declară ministrul Justiției, Éric Dupond-Moretti.

De asemenea, noua lege interzice și incestul între un adult și un minor sub 18 ani.

Inserarea acestei prevederi în lege survine scandalului declanșat de acuzațiile aduse tatălui său vitreg de fiica faimosului politolog francez, Olivier Duhamel.

Duhamel, politolog, profesor și fost membru al Parlamentului European din partea socialiștilor francezi, a fost acuzat de fiica sa vitregă, avocata Camile Kouchner, că l-a abuzat sexual pe fratele ei geamăn când acesta era adolescent.

O altă dispoziție a legii, clauza „Romeo și Julieta” , a fost introdusă pentru a nu pedepsi totuși „dragostea adolescentină”.

Clauza permite actul sexual între un minor și o persoană cu cel mult cinci ani mai în vârstă.

Albane Gaillot, fostă membră a partidului La République En Marche (LREM), din 2020 în grupul de centru stânga Ecology, Democracy, Solidarity, ar fi vrut ca această diferență de vârstă să fie de 4 ani pentru a preveni astfel relațiile între minorii de 13-14 ani cu persoane majore de 18-19 ani, dar amendamentele sale au fost respinse așa cum constată și într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

România, îngăduitoare cu violatorii

În România, cea mai recentă modificare a Codului Penal privind consimțământul a fost făcută în 2014, când legiuitorul român a adus vârsta pentru consimțământ la 16 ani.

De asemenea, legea românească face distincția între acte consimțite și cele neconsimțite, presupunând că un minor ar avea capacitatea de a-și da acordul pentru a întreține acte sexuale consimțite.

Oare, poate o victimă de 12 ani, de 10 ani, de 7 ani să își dea acordul în cunoștință de cauză?

Absurdul situației este semnalat și de judecătorul Cristi Danileț, de la Tribunalul Cluj.

„Problema pe care o întâlnim este: oare, poate o victimă de 12 ani, de 10 ani, de 7 ani să își dea acordul în cunoștință de cauză? Cărțile de drept spun că, cu cât scade vârsta victimei, valabilitatea acordului este discutabilă. Dar rămâne ca magistratul, în fiecare caz concret, să analizeze. Or, asta creează mari dificultăți.”

Deși Codul Penal prevede protejarea minorilor, în România, abuzurile sexuale asupra lor sunt adesea sancționate cu îngăduință excesivă pentru violator. Așa cum a fost cazul într-o speță de la Constanța, din 2017, când Judecătoria Constanța a schimbat încadrarea în cazul medicului care a abuzat sexual două fete, de 11 și 13 ani, din viol în act sexual cu minori. Schimbarea încadrării e dată tocmai de acordarea consimțământului, medicul fiind astfel judecat doar pentru pedofilie, nu și pentru viol.

În România, în 2019 au existat 500 de cazuri de pedofilie în care abuzatorii, deși găsiți vinovați, au primit pedepse fără executare.

Potrivit Edupedu, în perioada ianuarie-februarie 2020 au fost înregistrate 10.656 de sesizări de violență și abuz asupra copilului în cadrul familiei.

Camera Deputaților a decis în 2020 majorarea sentințelor în cazuri de agresiune sexuală împotriva minorilor, de la un minimum de pedeapsă de 3 ani la un minimum de 5 ani.

Potrivit Salvați Copiii, în 2021 cazurile de abuz împotriva minorilor continuă să rămână nesoluționate. Pe lângă cele 10.656 de cazuri din cadrul familiei din 2020 „alte 55 de cazuri au fost înregistrate în asistența maternală, 83 de cazuri în cadrul serviciilor rezidențiale, 71 în unitățile de învățământ, 24 în alte instituții și 771 în alte locații", potrivit Autoritații Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

Salvați Copiii avertizează însă că acest număr nu reflectă realitatea din România din cauza sistemului deficitar de raportare către instituțiile statului.

*Articol redactat de Irina Breilean, stagiară Europa Liberă

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG