Pe cât de ternă a fost campania pentru prezidențialele de anul trecut, pe atât a fost de agitată cea din 2025. Electoratul nu s-a plictisit. A fost ținut permanent în priză ba de tensiunile create de marota suveraniștilor „turul doi înapoi”, ba de dezvăluiri despre candidați, de gafe, despărțiri furtunoase și decizii controversate ale justiției.
Cele trei dezbateri din final, din care au lipsit loviturile de grație care au răsturnat situația în alte alegeri, au evidențiat mai mult defectele candidaților decât planurile lor pentru țară.
Românii au de ales între 11 candidați, din care doar câțiva par a avea șanse reale de a intra în turul II.
Sondajele, atât cât se mai poate pune bază pe ele după repetatele eșecuri de la precedentele alegeri, arată că, de fapt, sunt trei candidați cu șanse în disputa prezidențială – George Simion ( AUR), Crin Antonescu ( PSD-PNL-UDMR) și Nicușor Dan (independent).
Istoria se repetă
Adevărata bătălie electorală se dă, ca și în toamna anului trecut, între candidații proeuropeni pentru ocuparea unui loc în finală alături de George Simion, principalul moștenitor aflat la masa succesiunii după Călin Georgescu, scos din cursă de decizia Curții Constituționale.
E o luptă fără menajamente și fără nicio preocupare față de divizarea voturilor.
Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi mizează pe teoria răului cel mai mic și a votului util, care a făcut în trecut ca electoratul de centru-dreapta să se solidarizeze fie împotriva candidatului PSD, fie împotriva celui extremist (cazul Corneliu Vadim Tudor din 2000).
O finală cu un candidat extremist este ceea ce și-a dorit premierul Marcel Ciolacu anul trecut, motiv pentru care Partidul Social Democrat (PSD) a băgat voturi în tolba lui George Simion, așa cum a admis chiar partidul.
Socoteala din spatele ușilor închise nu s-a potrivit însă cu cea de pe teren, așa că în turul doi au intrat filorusul Călin Georgescu și Elena Lasconi (USR). Dar teoria răului cel mai mic și a votului util ar putea rămâne valabilă și duminică.
Așa încât, cei trei candidați proeuropeni se sfâșâie unul pe altul, așa cum s-a întâmplat la dezbaterile televizate, încercând, pe de o parte, să-și fidelizeze propriul electorat și, pe de alta, să capteze votul nehotărâților, dar și să ciugulească din electoratele adversarilor.
Cum îi va ajuta această strategie este însă neclar, pentru că partea rea a istoriei are prostul obicei să se repete mai des decât cea bună.
Iar partea rea a istoriei arată că atunci când electoratul de centru-dreapta este divizat, câștigă extremiștii, așa cum s-a întâmplat în 2000, când zona aceasta a avut doi candidați – Teodor Stolojan (PNL) și Mugur Isărescu (CDR) – niciunul reușind să se califice în finală.
Marile lovituri din campanie
Cu bunele și relele lor, cu sprijinul partidelor sau în pofida lor, mai toți candidații au încasat lovituri serioase în campanie. Unele provocate de slăbiciunile lor de caracter, altele venite din trecut sau din partea propriilor partide.
Elena Lasconi, fotografii dubioase
Pe ultima sută de metri a campaniei, joi seara, Elena Lasconi a postat pe contul său de Facebook patru fotografii primite pe mail de la un presupus paparazzo, despre care susține că sunt din decembrie 2024 de la o întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și fostul șef adjunct al SRI, Florian Coldea.
Doar că respectivele imagini îi arată pe cei trei ieșind separat dintr-o clădire oarecare, par prelucrate destul de grosolan, potrivit opiniei unor specialiști, cum este Cătălin Grigoraş, expert internaţional în domeniul analizei şi autentificării înregistrărilor audio şi video.
Este pentru a doua oară când Elena Lasconi lansează în spațiul imagini neverificate, prima dată a fost în toamna trecută, despre Mircea Geoană și o potențială întâlnire cu Tal Hanan, un fost agent al forțelor israeliene, în fața institutului Aspen din București.
Nicușor Dan și Victor Ponta au negat întâlnirea cu Florian Coldea, anunțând că îi vor face plângere penală Elenei Lasconi. Mai mult, Dan a spus că Lasconi face jocurile sistemului care îl sprijină pe Crin Antonescu.
Iar Florian Coldea declară că publicarea fotografiilor este „o încercare disperată care urmărește să influențeze procesul electoral”.
O astfel de lovitură pe finalul campaniei poate afecta șansele lui Nicușor Dan, ceea ce a urmărit și Elena Lasconi, dar poate avea și efect de bumerang în cazul în care electoratul va considera că este vorba despre un fake.
Procentele lui Victor Ponta au fost inundate
Victor Ponta s-a aflat pe cai mari la începutul campaniei. Mai multe sondaje de opinie (inclusiv unul pus în circulație de Nicușor Dan) îl dădeau drept finalist împreună cu George Simion, ceea ce ar fi însemnat că România s-ar fi aflat în situația de nedorit pentru mulți de a avea un președinte izolaționist și prorus.
Declarația despre decizia, în calitate de premier, din 2014 de a inunda sate românești de pe malul Dunării pentru a salva Belgradul, în schimbul căreia a primit cetățenia sârbă, i-a tăiat însă din avânt. Dezmințirile, răsucirile și justificările ulterioare nu i-au prea folosit. Sondajele îl arată acum pe poziția a patra, fără șanse reale de mai prinde turul doi.
Cum Victor Ponta lua din bazinul electoral al PSD, partid în care a fost membru până recent, dar și din cel suveranist, căderea lui s-ar putea să le fi folosit lui Crin Antonescu și lui George Simion, ambii înregistrând o ușoară creștere.
De altfel, Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, l-a atacat în repetate rânduri pe Victor Ponta în cursul dezbaterilor televizate, deși acesta nu a participat decât la una dintre ele.
Mai vechea dușmănie dintre ei – din vremea Uniunii Social Liberale (USL) – a primit muniție proaspătă prin candidatura lui Ponta și divizarea electoratului PSD, de care Antonescu are nevoie ca de aer pentru a intra în turul doi.
USR, unde dai și unde crapă. Dan vs Lasconi
Deciziei Uniunii Salvați România (USR) de a-i retrage sprijinul politic (la pachet cu banii de campanie) Elenei Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan i se poate aplica zicala „unde dai și unde crapă”.
Pe fondul refuzului Elenei Lasconi de a se retrage din cursă, în loc să crească, așa cum au mizat artizanii mișcării din conducerea USR, Nicușor Dan a stagnat.
Scandalul i-a acoperit campania, Elena Lasconi nu a pierdut ocazia să se victimizeze, iar frustrarea ei în raport cu Nicușor Dan a atins cote ridicate, acesta devenind de fapt adversarul principal în campania ei.
Poate cel mai bine s-a văzut acest lucru în dezbaterea de la Digi24, unde s-a aliat cu Crin Antonescu împotriva lui Nicușor Dan, dar și în cea de la Antena 3 CNN, în care l-a atacat constant pe rivalul său care a detronat-o în susținerea USR.
Rămâne emblematic momentul în care Lasconi, cu săgeți de ură prea puțin creștinească în priviri, l-a pus pe Nicușor Dan să jure pe Biblie că nu a mințit. De fapt, Lasconi pregătea astfel momentul de a doua zi cu fotografiile de la așa-zisa întâlnire Dan- Coldea- Ponta.
Frustrarea Eleni Lasconi este de înțeles, mijloacele pe care le folosește – mai greu. În fond, este o premieră în politica postdecembristă ca un partid să se dezică de propriul candidat aflat deja pe buletinele de vot sau ca respectivul candidat să se cramponeze de evidenta sa lipsă de șanse în numele „iubirii față de popor” cum clamează. Mai mult, să folosească mijloace reprobabile pentru a-și lovi adversarul.
Rămâne de văzut cine a pierdut cel mai mult din confruntarea Lasconi- Dan, dar electoratul de centru-dreapta este mai divizat de cât oricând, ceea ce folosește suveranistului George Simion.
Simion, favorizat de judecătorii suveraniști
Decizia judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a suspendat verdictul Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut, respinsă de Curtea Supremă, nu a făcut decât să credibilizeze lupta antisistem a lui George Simion și să-i dea muniție suplimentară în campania „turul doi înapoi”.
De fapt, acesta a fost și scopul demersului inițiat de o judecătoare din Botoșani, mare admiratoare a lui Călin Georgescu, pentru că orice student la Drept știe că nu există nicio cale de atac împotriva hotărârilor CCR.
Scandalul deciziei de la Ploiești i-a picat de minune lui George Simion, pentru că a acoperit într-o măsură alte două scandaluri: cel al contractului de lobby de 1,5 mil. de dolari cu o firmă americană, înregistrat la Departamentul Justiției de la Washington, și cel al milionului de scrisori personalizate trimise pensionarilor, ale căror date le-a procurat nu se știe cum.
Simion caută să colecteze toate voturile mentorului său spiritual, Călin Georgescu, și, deși marota „turul doi înapoi” este hilară pentru un candidat care participă la noi alegeri, ea menține aprinse nemulțumirile electoratului suveranist și antisistem.
Evitând confruntarea cu adversarii, Simion a refuzat participarea la dezbaterile televizate, unde ar fi devenit probabil calul de bătaie al candidaților proeuropeni, fiind obligat să răspundă unor întrebări neplăcute pentru el. A încercat astfel să-și prezerve capitalul de imagine, dar rămâne de văzut dacă această strategie îi va aduce sau nu succesul.
Competiția „cine-i cel mai antisistem”
Construirea imaginii de personaj antisistem a fost principalul demers al campaniei. Motivul? Nemulțumirea unei largi pături a populației, care nu se reduce la suveraniști, față de actuala clasă politică și rezultatele guvernării. O nemulțumire care vizează în principal cele două partide aflate în ultimii ani la guvernare – PSD și PNL – și care s-a reflectat în scorurile mici obținute de cele două partide și candidații lor la parlamentarele și prezidențialele de anul trecut.
Corifeul izolaționismului, prorusismului și trumpismului, George Simion, a avut cele mai bune cărți în mânecă din perspectiva imaginii antisistem.
Fără să ocupe funcții publice, cu un partid în spate, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care s-a poziționat de la bun început în opoziție cu actuala clasă politică, criticând vehement guvernarea, Simion este perceput ca reprezentantul antisistemului.
El promite că va schimba guvernul, țara, relațiile geostrategice ale României, pune sub semnul întrebării apartenența la NATO și poziția în Uniunea Europeană, reușind astfel să colecteze nemulțumirile diverse ale populației.
Pentru Victor Ponta, situația e ceva mai complicată – a fost premier, ministru și, până recent, consilier al lui Marcel Ciolacu – dar baletul pe care l-a făcut între îndelungata sa apartenența la sistem și criticarea celui actual i-a adus procente din zona suveranistă.
Câte, rămâne de văzut la vot, așa cum tot la vot se va proba și tracțiunea sa reală în rândul electoratului PSD, rămas văduv de un candidat propriu.
Deși Nicușor Dan și Elena Lasconi sunt ambii primari în funcție și au în spate partide care îi susțin, și ei se luptă la baionetă cu sistemul. Se luptă însă din opoziție, ceea ce dă mai multă credibilitate criticilor lor față de actuala majoritate.
Vorbesc despre reforme, dar fără a intra în detaliile în care se ascund diavolii, vituperează împotriva corupției, clientelismului și neprofesionalismului guvernului, adresându-se însă acelui electorat care, spre deosebire de cel suveranist, a dorit reforme și a militat pentru ele.
În cazul Lasconi, insistența pe propriul antisistem se face mai ales prin comparație cu Nicușor Dan, căruia îi neagă această calitate.
Până și Crin Antonescu, reprezentantul coaliției de la guvernare, a încercat să demonstreze, fără succes, că de fapt nu reprezintă „sistemul”.
Competiția „cine e mai antisistem” s-a mai domolit în ultimele zile de campanie și pentru că oricare ar fi președintele ales acesta va trebui să lucreze cu „sistemul”, așa cum a rezultat el din alegerile parlamentare.
De unde iau și nu iau voturi principalii candidați
George Simion este cotat în toate sondajele de opinie cu puțin peste 30%, deci va intra în turul al doilea. El mai poate colecta voturi din electoratul suveranist al lui Victor Ponta și din cel nehotărât. Sunt sociologi care cred că Simion are 50% șanse să câștige președinția.
Crin Antonescu își dispută intrarea în finală cu Nicușor Dan, cei doi fiind despărtiți de două procente, așa cum arată ultimul sondaj AtlasIntel.
Antonescu nu reușește să colecteze decât circa jumătate din bazinele electorale (aproximativ40 %) ale partidelor care îl susțin, ceea ce reprezintă principala sa problemă.
De la PSD, partidul care a investit cea mai mare energie și cei mai mulți bani în campania sa electorală, o parte din voturi pleacă spre Victor Ponta și George Simion.
La liberali, parte din voturile electoratului PD, care nu uită implicarea lui Crin Antonescu în suspendarea lui Traian Băsescu și în toate evenimentele din 2012, se îndreaptă spre Nicușor Dan.
În situația în care Crin Antonescu reușește să se califice în finală, are nevoie pentru victorie de toate voturile PSD, PNL, UDMR și USR, ceea ce nu este însă suficient și nici foarte sigur, susțin sociologii.
Șansele sale rezidă în voturile absenteiștilor de centru-dreapta la primul tur, care se vor mobiliza împotriva candidatului extremist.
Nicușor Dan colectează voturi de la USR, PNL și de la electoratul de centru-dreapta revoltat de actuala guvernare și care mizează pe o schimbare a echipei Ciolacu după alegeri. Nicușor Dan se bazează pe electoratul bucureștean și pe cel din mediul urban mare.
Dacă intră în turul doi ar putea beneficia de susținerea PNL și a USR, mai puțin de cea a PSD, ceea ce ar putea fi o problemă, dar ar putea aduce la vot nehotărâții și absenteiști în virtutea aceleiași temeri față de extremism.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.