Cinci dintre cei 14 candidați la alegerile prezidențiale au șanse să intre în turul II, conform sondajelor. Toți se prezintă capabili să navigheze România printre nenumărate probleme, interne și externe, în vremuri ce se anunță tulburi. Campania electorală a scos la iveală și controversele din jurul lor. Europa Liberă prezintă, într-o serie publicată înaintea votului de pe 24 noiembrie, care sunt acestea. În acest episod: Mircea Geoană.
Dă click pe candidatul care te interesează
Fostul număr doi din NATO, Mircea Geoană, a pornit pe cai mari în cursa pentru Președinție; o bună perioadă de timp, sondajele de opinie îl dădeau câștigător. A urmat însă o scădere destul de abruptă. Au ieșit la iveală vulnerabilități vechi și noi.
Mai multe greșeli și un tip de comportament au reactivat memoria despre candidatul la prezidențialele din 2009.
Deși Geoană și-a pregătit candidatura încă din perioada în care ocupa funcția la NATO, prima parte a campaniei efective a fost marcată de câteva gafe care au ținut prima pagina:
- i-a urat „sănătate” Regelui Mihai, deși acesta era decedat din anul 2017;
- „și eu sunt decrețel”, a spus Geoană la o emisiune TV, deși este născut în 1958, iar generația „decrețeilor” se referă la persoanele născute după 1966, anul în care fostul dictator Nicolae Ceaușescu a emis decretul care interzicea avortul;
- Mircea Geoană l-a atacat neprincipial pe fostul președinte Traian Băsescu spunând că s-ar afla într-o „stare avansată de degradare biologică.” Replica lui Traian Băsescu nu a întârziat: „În ceea ce privește degradarea, sunt un om de 72 de ani […] Dar acest lucru nu mă face să fiu la nivelul de degradare la care să doresc sănătate regelui Mihai I”.
Mănescu, rușii și atacurile la ziariști
Dar adevăratele controverse care îl privesc pe Mircea Geoană sunt în cu totul alt registru și au generat scandaluri publice.
De pildă, fundația care se ocupă de campania electorală a lui Geoană, România Renaște, l-a avut coordonator pe Rareș Mănescu (PNL), care a deschis o firmă alături de un om de afaceri rus, Aleksei Kozlov, considerat un propagandist al Kremlinului.
Mircea Geoană s-a apărat atunci când a fost pus în fața dezvăluirilor făcute de jurnaliștii de la Context.ro, spunând că este victima unei acțiuni de kompromat, pusă la cale de Moscova.
Mai mult, Mircea Geoană a încercat să-l discrediteze pe jurnalistul român de investigații Biro Attila, care a semnat, între alții, investigația publicată de Context.ro. Geoană a afirmat că Attila Biro „ar face parte din operațiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”.
În scandal a intevenit și opozantul rus Mihail Hodorkovski, care a pus sub semnul întrebării candidatura lui Mircea Geoană.
Tal Hanan și ferma de trolli
La sfârșitul lunii octombrie, Elena Lasconi l-a acuzat pe Mircea Geoană că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, un fost agent al forțelor israeliene, care ar conduce o echipă de hacking și dezinformare în masă și care ar fi influențat zeci de alegeri din lume.
Mircea Geoană a negat că l-ar cunoaște, însă ulterior Lasconi a postat o fotografie cu Tal Hanan în România, în fața Institutului Aspen din București, fondat de Mircea Geoană.
Contactat de jurnaliștii de la Digi24.ro, Tal Hanan a declarat că a fost în România, dar că nu vorbește despre clienții săi.
Scandalul s-a amplificat după ce premierul Marcel Ciolacu a afirmat că are informații că într-o „clădire există foarte multe servere. Ferme de boți pentru Geoană”.
În acest context, Ministerul Digitalizării a apelat la Meta pentru a afla care sunt conturile de boți, iar compania lui Mark Zuckerberg a comunicat că a descoperit zeci de astfel de conturi, dar nu se știe încă în favoarea cărui candidat lucrau acestea.
La rândul său, Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat că există ferme de troli, boți și conturi false în România, însă spune că amploarea fenomenului nu pune în pericol siguranța națională.
Finanțarea campaniei, netransparentă
Mircea Geoană este netransparent în ce privește finanțarea campaniei sale, în condițiile în care este candidat independent și nu beneficiază de subvenție de la stat.
A refuzat în mod constant să spună care este suma strânsă și ce donații a primit.
„Bugetul meu este extrem, extrem de modest. Banii noștri sunt bani din donații de la cetățeni privați, de la oameni de afaceri. Asupra acestor oameni de afaceri s-a derulat și se derulează o campanie de intimidare și de descurajare pe scară mare”, a declarat Mircea Geoană.
Candidatul independent vorbește de „transparență”, dar pe site-ul lui de campanie nu există nicio rubrică dedicată celor care îl ajută cu bani.
ONG-ul „România Renaște”, care rulează campania lui Mircea Geoană, a primit în luna mai 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune, potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la Context.ro. După două luni, banii au fost restituiți, a spus Dumitru Borțun, șeful organizației non-profit, pentru sursa citată.
Mircea Geoană a primit însă și în nume personal un împrumut de la un controversat om de afaceri din Cluj, potrivit aceleiași dezvăluiri a jurnaliștilor.
Suspiciuni de plagiat la doctorat
În luna iulie, înainte de a-și anunța candidatura la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană a fost acuzat de jurnalista Emilia Șercan că a plagiat în teza sa de doctorat susținută în 2005 la Academia de Studii Economice (ASE).
Geoană ar fi preluat cel puțin 78 din cele 279 de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții Bill Clinton și George W. Bush, fără a atribui informațiile.
O comisie din ASE a respins, recent, acuzațiile, menționând că Geoană ar fi plagiat doar 43 de rânduri din acea teză.
Mircea Geoană a negat că ar fi plagiat porțiuni din teza sa de doctorat și a spus că a lucrat „sârguincios” și „onest”, adăugând că nu simte că a încălcat „regulile din vremea respectivă”.
„Eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă. Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”, a răspuns Mircea Geoană.
Trecutul care urmărește
Mircea Geoană și echipa sa de comunicare se arată extrem de deranjați de faptul că presa vorbește cu insistență despre problemele din trecutul acestuia, cum ar fi, de pildă, vizita la Moscova din 2009, în campania prezidențială de acum 15 ani.
Vizita la Moscova
Potrivit unor surse citate de Hotnews la vremea respectivă, Mircea Geoană s-a întâlnit în taină cu unul dintre consilierii fostului președinte Dmitri Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic în România, despre care presa a scris că ar fi ex-ofițer GRU.
Misterioasa vizită la Moscova din 2009 este menționată în așa numitul scandal WikiLeaks, din 2011, în care, printre altele, au apărut și telegramele ambasadei SUA la București.
Despre vizita la Moscova din 2009, Mircea Geoană spune că a fost „o vizită normală, exploratorie” și că s-a dus în Rusia „ca orice om care vrea să conducă o țară”.
Într-un interviu pentru Europa Liberă acordat la jumătatea lui octombrie, el a spus că acea vizită a fost una privată, și nu a reprezentat statul român.
Vizita la Vântu
Mircea Geoană a rămas faimos pentru gafa făcută în campania prezidențială din 2009, când în seara dinaintea dezbaterii finale cu Traian Băsescu s-a dus în vizită la controversatul om de afaceri și mogul de presă Sorin Ovidiu Vântu, condamnat ulterior la opt ani de închisoare în dosarul FNI.
Angajarea la MAE
Nici începutul carierei sale în Ministerul de Externe, în ianuarie 1990, nu este deplin lămurit. Geoană susține că a făcut trecerea de la inginer la diplomat dând concurs de intrare în MAE.
„M-am angajat prin concurs la MAE și am fost repartizat ca referent pe spațiul francez”, spune Geoană.
MAE îl contrazice și spune că „a fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe, începând cu data de 1 martie 1990, conform contractului individual de muncă nr. G-566, cu aprobarea ministrului afacerilor externe”.
Ministru de Externe era la vremea aceea Sergiu Celac.
Ceasurile de la Vanghelie
Povestea ceasurilor de lux, în valoare de 100.000 de euro, primite de la Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, este o altă poveste cu semne de întrebare din trecutul lui Mircea Geoană. Ceasurile sunt puse sub sechestru de procurorii DNA.
În mai 2021, fostul primar din Sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost condamnat la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție de Tribunalul București. Dosarul încă se judecă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.