Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), forul care conduce din punct de vedere profesional activitatea magistraților din România, a cerut în plină pandemie una dintre cele mai mari majorări salariale, după ce salariile magistraților au fost deja majorate potrivit legii care prevedea majorarea lor treptată până în 2022.
În plin conflict cu Ministerul Justiției legat de modul în care magistrații pot fi anchetați penal în urma desființării Secției Speciale și în plină pandemie, în care economia țării este puternic încercată, CSM a cerut o creștere cu 25% a salariilor judecătorilor.
Ca o comparație, în plin conflict cu Ministerul Transporturilor pentru spațiile comerciale de metrou, sindicalistul Ion Rădoi a cerut, ca o metodă de contrapresiune, majorarea salariilor cu 18% pentru angajații Metrorex.
CSM a transmis în această săptămână o notă ministerului Justiției prin care cere alocarea fondurilor necesare pentru creșterea cu 25% a salariilor tuturor judecătorilor de la curțile de apel, tribunale și judecătorii din țară. Mai puțin pentru judecătorii Curții Supreme.
În România sunt în funcție aproximativ 5.000 de judecători, cei mai mulți în judecătorii și tribunale.
Care sunt salariile pe care CSM le vrea mărite cu 25%
În Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a modificat grila de salarizare a unor categorii profesionale.
Prin aceste schimbări, până în 2022 erau prevăzute creșteri treptate ale veniturilor lunare pentru întreg sistemul bugetar.
Unele categorii, printre care magistrații și medicii, au primit deja aceste majorări trecute în lege, cu mult înainte de termenul limită 2022 prevăzut în lege.
În acest act legislativ sunt prevăzute următoarele salarii brute pentru judecătorii de la curțile de apel, tribunale și judecătorii din țară, categoriile pentru care CSM a cerut acum majorarea salariilor cu 25%.
Judecător cu grad de Curte de Apel
- Vechime de peste 20 de ani - 23.000 de lei;
- Vechime 15-20 de ani - între 21.238 de lei și 22.300 de lei;
- Vechime 10-15 de ani - între 19.773 de lei și 21.800 de lei;
- Vechime 6-10 ani - între 17.968 de lei și 20.800 de lei.
Conform acestei grile, a altor drepturi și ținând cont de declarațiile de avere consultate de Europa Liberă pentru această categorie de judecători, rezultă că veniturile anuale ajung între 160.000 de lei și 300.000 de lei.
Judecător cu grad de Tribunal / Judecător la Tribunalul Militar
- Vechime de peste 20 de ani - 22.500 de lei;
- Vechime 15-20 de ani - între 20.524 de lei și 21.550 de lei;
- Vechime 10-15 de ani - între 18.639 de lei și 20.550 de lei;
- Vechime 5-10 ani - între 17.147 de lei și 19.850 de lei.
Conform acestei grile, a altor drepturi și ținând cont de declarațiile de avere consultate de Europa Liberă pentru această categorie de judecători, rezultă că veniturile anuale ajung între 143.000 de lei și 173.000 de lei.
Judecător cu grad de Judecătorie
- Vechime de peste 20 de ani - 17.250 de lei;
- Vechime 15-20 de ani - între 15.214 de lei și 15.975 de lei;
- Vechime 10-15 de ani - între 13.764 de lei și 15.175 de lei;
- Vechime 5-10 de ani - între 12.418 de lei și 14.375 de lei;
- Vechime 3-5 de ani - între 11.168 și 13.575 de lei.
Conform acestei grile, a altor drepturi și ținând cont de declarațiile de avere consultate de Europa Liberă pentru această categorie de judecători, rezultă că veniturile anuale ajung între 68.000 de lei și 158.000 de lei.
Cele mai mari salarii din rândul judecătorilor sunt cele ale magistraților cu grad de Înaltă Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau Curtea Supremă.
Dar, pentru această categorie CSM-ul nu a cerut majorarea salarială.
Judecător cu grad de Înaltă Curte de Casație și Justiție
- cu o vechime de peste 20 de ani - 26.250 de lei brut/ lună;
- cu o vechime 15-20 de ani - între 23.143 de lei și 24.300 de lei.
„CSM-ul se comportă ca un lider de sindicat care are pâinea și cuțitul”
Ministrul Justiției, Stelian Ion, nu a răspuns oficial la aceste solicitări ale CSM.
Reprezentanții ministerului nu au răspuns nici la solicitările Europei Libere legate de acest subiect.
Cu toate acestea, un fost reprezentant al ministerului ne-a transmis că în acest moment „CSM-ul se comportă exact ca un lider de sindicat care este pus în postura de a pierde dintre privilegii. Pentru că prin desființarea Secției Speciale, judecătorii se tem că vor ajunge din nou să fie cercetați serios, dacă DNA-ul sau Parchetul General vor prelua dosarele de la Secția Specială. Așa că, în replică, vin și presează ministerul cu o solicitare de majorare a salariilor într-o perioadă de criză. Mai mult, CSM-ul știe că și în cazul unui refuz, judecătorii pot da ministerul în judecată și obține majorarea salarială tot în urma unor decizii ale unor colegi de instanțe”, ne-a precizat fostul oficial al ministerului.
Pretextul
Motivul invocat de CSM pentru majorarea salariilor este că în acest moment judecătorii de la Înalta Curte, din CSM și de la Inspecția Judiciară - instituții care au buget propriu - încasează salarii calculate la o valoare de referință sectorială (VRS) de 605,22 de lei, în timp ce toți ceilalți judecători din țară au salariile calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 lei.
Conform legislației, VRS-ul pentru judecători este de 484 de lei, dar prin OUG 20 din 2016 s-a acordat o majorare de 25% pentru personalul din cadrul sistemului public de asistență socială, procent care se aplica inclusiv salariilor personalului de servicii de probațiune.
După aplicarea acestei ordonanțe, judecătorii încearcă să profite de o majorare salarială acordată unor categorii cu salarii mici din sistemul de justiție din România pentru a cere majorarea propriilor salarii, pe baza principiului unitar.
România versus alte state
Conform ultimei monitorizări făcute de Consiliul Europei, făcută la nivelul anului 2018, sistemelor judiciare din Europa, reiese că salariile judecătorilor români sunt printre cele mai mari dacă se ține cont de raportul între salariul mediu la nivel național și salariul mediu al unui judecător.
Care e situația în alte state, conform Consiliului Europei.
Salariul anual mediu pentru toate categoriile profesionale:
- România - 11.235 de euro;
- Franța - 35.763 de euro;
- Italia - 29.343 de euro;
- Belgia - 43.497 euro;
- Albania - 4.717 de euro.
Salariul anual mediu în aceste țări pentru judecătorii aflați la început de carieră:
- România - 44.940 de euro;
- Franța - 46.491 de euro;
- Italia - 55.751 de euro;
- Belgia - 69.595 euro;
- Albania - 13.679 de euro.
Salariul anual mediu în aceste țări pentru judecătorii aflați în cea mai înaltă treaptă, cei de la Curtea Supremă/Înalta Curte de Casație și Justiție:
- România - 91.003 de euro;
- Franța - 121.594 de euro;
- Italia - 187.795 de euro;
- Belgia - 130.491 euro;
- Albania - 19.811 de euro.
Pensiile judecătorilor s-ar majora și ele cu 25%
Prin majorarea acestor venituri salariale cu 25% s-ar ajunge și la majorarea cu 25% a pensiilor speciale acordate judecătorilor.
În acest moment, pensia specială a unui judecător este calculată la 80% din salariul brut din ultima lună de activitate.
80% din salariul brut înseamnă mai mult decât venitul net primit în mână de orice judecător (sau de către orice alt angajat cu carte de muncă), astfel că pensia judecătorilor este mai mare decât salariul lor net.
Mai mult, un judecător poate ieși la pensie și la vârsta de 50 de ani, spre deosebire de cetățeanul obișnuit, care se poate pensiona abia la 63 (femeile), respectiv, la 65 de ani (bărbații).
Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români este, astăzi, după impozitare, de aproape 18.000 de lei.
Pentru comparație, valoare medie a pensiei din sistemul public este de aproape 1.600 de lei.
