Linkuri accesibilitate

Furtul de criptomonede: până la șapte ani de închisoare. Ce alte fraude cu monede virtuale vor fi pedepsite


Utilizarea monedelor virtuale a devenit o obișnuiță în rândul traficanților de tot felul în încercarea de a ascunde urma banilor negri
Utilizarea monedelor virtuale a devenit o obișnuiță în rândul traficanților de tot felul în încercarea de a ascunde urma banilor negri

Tot mai mulți suspecți folosesc monede virtuale pentru a ascunde banii obținuți ilegal. În acest context, Guvernul a propus Parlamentului modificarea Codului Penal astfel încât, „deținerea, transferul, fabricarea sau dobândirea în vederea utilizării ilegale a unui instrument de plată fără numerar” să fie pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru Europa Liberă că suspecții folosesc din ce în ce mai mult monedele virtuale și fac transferuri ilegale, tocmai pentru a se pierde urma banilor investiți în astfel de instrumente de plată alternative.

O altă problemă este reclamată de tot mai mulți clienți ai avocaților specializați în divorțuri. Unii parteneri ascund ascund economiiile proprii în depozite de monedă virtuală, la momentul partajului nemaifiind nimic de împărțit.

Investițiile în criptomonede sau economiile în Revolut, un alt instrument financiar folosit de mulți români, sunt metode facile de a ascunde importante sume de bani. Există o discuție în acest moment dacă aceste depozite ar trebui trecute în declarațiile de avere ale funcționarilor publici.

Ce vrea Guvernul

În proiectul de lege care urmează să fie trimis Parlamentului se definește și termenul de monedă virtuală. Astfel, acesta înseamnă o „reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”.

Proiectul de lege al Guvernului mai prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru retragerea fără acceptul titularului a unor astfel de fonduri.

„Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se mai arată în proiectul de lege inițiat de Guvern.

Dacă cineva primește bani virtuali în cont și știe că transferul a fost făcut fără acceptul titularului sau a fost folosit un instrument de plată fără numerar falsificat, beneficiarul riscă o pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare.

Plăți virtuale pentru droguri mortale

Tot mai mulți infractori folosesc monede virtuale pentru a cumpăra droguri. Este și cazul a șase traficanți de heroină din Ilfov și București, traficanți coordonați de o femeie. Potrivit DIICOT, „membrii grupării aveau rolul de a efectua comenzi online pe Darkweb de substanțe psihoactive de pe teritoriul Olandei, plăţile fiind realizate cu criptomonedă Bitcoin”.

Un alt exemplu este cel al omului de afaceri bucureștean Costi Alecu, proprietarul mai multor cluburi din Capitală. Curtea de Apel București a emis, recent, mandate de arestare provizorie pentru 30 de zile pe numele lui Alecu, dar și pe numele unui complice al acestuia, urmând ca în cazul acestora să fie analizată o cerere de extrădare formulată de Statele Unite.

Cei doi sunt acuzați că au organizat o serie de licitații electronice false unde au scos la vânzare produse de lux, fără să mai livreze marfa. Prejudiciul se ridică la 3 milioane de dolari, sumele obținute fiind convertite în criptomonede Bitcoin.

Inițiativa Guvernului vine în completarea directivei europene privind combaterea spălării banilor, tranzacțiile cu monede virtuale fiind mai ușor de urmărit, dar acestea sunt dezvăluite numai la cererea autorităților de control, ele neputând fi vizualizate direct de către reprezentanții fiscului.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG