Linkuri accesibilitate

Furturile din magazine țin pasul cu inflația. „E o creștere destul de accentuată”


Produsele de bază se numără printre cele mai furate din magazine, spun reprezentanții din sindicatele polițiștilor.

Inflația de peste 15% are un corespondent în furturile din magazine din țară. În primele nouă luni ale anului au fost înregistrate aproape 15.000 de furturi, cu aproape 15% mai multe decât în același interval din 2021. Creşterea ar fi chiar mai mare, potrivit unor retaileri.

Odată cu scumpirea produselor, polițiștii și reprezentanții comercianților constată că a crescut și numărul furturilor de la raft.

„În primele nouă luni ale anului 2022, la nivel național, au fost sesizate 14.927 de infracțiuni de furt din societăți comerciale, față de 13.096 în nouă luni 2021”, a transmis Biroul de Informare al Poliției Române, într-un răspuns adresat Europei Libere, prin care am solicitat date legate de evoluția furturilor din magazine din ultimii doi ani.

Dintre cele aproape 15.000 de furturi, Poliția Română a precizat că „8.697 au fost furturi de pe rafturi, în timpul programului (de funcționare a magazinelor, n.red.), față de 7.868 în primele nouă luni 2021”.

Chiar dacă Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) nu a oferit detalii cu privire la natura produselor sustrase, de unde provin acestea - magazine mari, sau de cartier - rezultă o creștere a furturilor din societăți comerciale de aproximativ 13%, respectiv de aproape 10% a furturilor de la raft.

Muncă multă, prejudiciu mic

Unii lideri sindicali din Poliție menționează că multe dintre aceste dosare în care sunt anchetate furturile de supraviețuire implică o mobilizare mare de resurse și că ajung de multe ori în faza de neîncepere a urmăririi penale.

„Se resimte o creștere destul de accentuată a furturilor de subzistență, furturi de pe rafturi, din magazine. Vorbim de hrană și haine. Asta e cumva un indiciu al sărăciei în care se adâncește societatea noastră. Asta se vede de la scumpiri, scăderea puterii de cumpărare și mai ales păturile mai sărace trebuie să supraviețuiască”, spune președintele Sindicatului polițiștilor „Diamantul”, Vitalie Josanu, comisar de poliție în cadrul IPJ Neamț, pentru Europa Liberă.

Trendul crescător al furturilor din magazine, respectiv de la rafturi, este confirmat și de unele lanț de supermarketuri.

La nivelul magazinelor Profi s-a constatat „o creștere a ratei fenomenelor infracționale față de anul trecut”, au transmis reprezentanții rețelei cu peste 1.600 de magazine și peste 28.000 de angajați în țară.

„Fiind un lanț alimentar, se fură în principal produse pentru consum uman, atât proaspete preambalate, cât și premium, care pot fi revalorificate. Nici produsele nealimentare nu sunt ocolite. Avem însă un set de măsuri de securitate și un sistem de protecție bine puse la punct, cu camere de supraveghere și alte sisteme performante care să prevină furturile din rețeaua noastră de magazine”, au spus pentru Europa Liberă reprezentanții rețelei comerciale.

Furturile din magazine vizează adesea produse alimentare de bază.
Furturile din magazine vizează adesea produse alimentare de bază.

Cu o treime mai multe furturi

Creşterea numărului de furturi din magazine e chiar mai spectaculoasă decât o arată datele oficiale ale poliției, spun reprezentanţii unui alt retailer cu hipermarketuri şi supermarketuri la nivel național.

Pe de altă parte, aceştia au transmis că investesc în campanii de susţinere a puterii de cumpărare, puternic afectate de inflaţie, prin campanii de promoţii şi achiziţii în rate, centrate în jurul mărcii proprii, mai accesibile ca preţ.

„Am întâlnit mai multe situații de furt în ultimul an și estimăm o creștere a infracționalității în magazinele noastre cu aproximativ 30%. Ne confruntăm zilnic cu astfel de tentative de furt, atât la nivelul produselor alimentare, cât și la produsele destinate casei, cele de tehnologie sau chiar jucării”, a spus un reprezentantul retailerului, a cărui identitate nu a dorit să fie divulgată.

Compania a precizat pentru Europa Liberă că a luat astfel măsuri suplimentare de supraveghere şi va testa în format pilot noi metode de depistare a metodelor de furt, agenţii de pază fiind instruiţi în acest sens. De asemenea, a fost extinsă categoria produselor antifurt.

Reprezentanţii reţelei comerciale spun cu atât pandemia cât şi contextul actual, marcat de inflaţie şi de războiul din Ucraina, influenţează inclusiv comportamentul din timpul cumpărăturilor.

„Unii oameni tind să fie mai irascibili și mai susceptibili când merg la cumpărături. Încercăm să oferim un parcurs cât mai lin la fiecare sesiune de cumpărături, prin intermediul aplicației noastre și posibilitatea scan&pay sau self-scan, în care fiecare client își poate scana singur produsele”.

Reprezentanților celorlalte rețele de retail contactate de Europa Liberă au refuzat să ofere astfel de date sau au menționat că au nevoie de mai mult timp pentru a le furniza.

„Ne-a golit cineva un raft întreg de conserve de ton!”

În schimb, patronii de magazine alimentare de cartier sau șefii de magazin ai unor rețele comerciale mai mici au confirmat că furturile de alimente, dar nu numai, reprezintă o problemă constantă cu care se confruntă.

Acestea vin acum pe fondul scăderii vânzărilor și cu până la o treime, ca urmare a restrângerii coșului de consum, generată de creșterea prețurilor.

„Dacă a luat cineva un produs și l-a băgat în sacoșă, nu ai cum să îl detectezi; nu avem personal suficient încât să supraveghem fiecare încăpere în permanență, agenți de pază avem doar în unele magazine”, spune șefa unui magazin dintr-o rețea românească de supermarketuri alimentare, sub protecția anonimatului.

În plus, camerele de supraveghere sunt verificate doar în momentul în care există suspiciuni clare legate de un posibil furt. Între timp, pierderile de la cele două inventare de peste an sunt sesizabile și pot ajunge la câteva mii de lei.

Pâinea costa în octombrie cu peste un sfert mai mult decât în octombrie 2021.
Pâinea costa în octombrie cu peste un sfert mai mult decât în octombrie 2021.

„La un moment dat ne-a golit cineva aproape un raft întreg de conserve de ton, pe un domn l-am și surprins când încercase să fure ceva. A recunoscut, ne-a restituit produsul, continuă să vină la magazin, dar știe că suntem cu ochii pe el”, spune patroana unui magazin de cartier din Cluj-Napoca.

Angajații au deja câteva figuri familiare pe care le urmăresc mai vigilent, iar în cazurile mai grave alertează poliția. Un incident de acest fel poate afecta însă magazinul.

„Până vine poliția trebuie să îl ții pe om înăuntru și poate să devină recalcitrant. Plus că ei (polițiștii) spun că, până ajung, trebuie să scoți restul clienților afară”, povestește șefa magazinului.

Surse din retail, însemnând lanțurile mari de magazine, ne-au confirmat că raportarea cazurilor de furt este în sine problematică.

Pe de o parte, posibilul făptaș poate invoca lezarea drepturilor personale, iar pe de altă parte polițiștii pot evita să se deplaseze la fața locului.

Conservele furate la Constanța și îndemnul către polițiștii britanici

Cazul bărbatului din Constanța, propus pentru arestare preventivă pentru 30 de zile, după ce a furat 4 conserve de ton dintr-un magazin din Constanța, a născut vii controverse în spațiul public, la începutul lunii noiembrie.

Valoarea prejudiciului, de 40 de lei, i-a făcut pe mulți români să se întrebe dacă autoritățile nu depun cumva prea multă energie în astfel de spețe, câtă vreme corupția și furtul sau risipirea banilor publici sunt teme care ar trebui abordate cu o mai mare celeritate.

Cazul din Constanța vine oarecum în răspăr cu apelul lansat în primăvară de șeful Inspectoratului regal de Poliție, Pompieri și Situații de Urgență din Marea Britanie, Andy Cook.

Acesta le transmitea polițiștilor să cântărească bine și să își folosească propria capacitate de decizie înainte de a-i înainta procurilor și judecătorilor pe cei care fură pentru a supraviețui, pe fondul creșterii costurilor vieții, scria The Guardian la acea vreme.

Șeful instituției care supervizează activitatea polițiștilor britanici sublinia că declarațiile lui nu au scopul de oferi „mână liberă” hoților din magazine și preciza: „creșterea sărăciei și lipsa oportunităților duce întotdeauna la creșterea infracționalității”.

„Ceea ce trebuie să aibă în minte este ce anume este cel mai bine pentru comunitate și pentru acea persoană, când se confruntă cu astfel de situații. Îi încurajez total pe polițiști să își folosească propria capacitate de a discerne (în astfel de cazuri, n.red.) și cred că trebuie să facă acest lucru mai des”, mai spunea oficialul britanic.

Șeful inspectorilor de poliție britanic preciza pe de altă parte că polțiștii trebuie să se prezinte la orice sesizare.

În privința cazului de la Constanța, s-a dovedit ulterior că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța - după sesizarea transmisă de către polițiști - au solicitat arestul preventiv al bărbatului, pentru furt calificat, în condițiile în care fusese implicat în alte dosare de același gen, dar și unele legate de trafic de trafic de droguri, a notat EuropaFM.

Acesta caz a urmat pașii stabiliți de legislație, reiese din răspunsul primit și de către Europa Liberă, din partea Poliției Române.

„În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea sesizărilor cu caracter penal sau în aceeași zi, în situația cauzelor penale urgente, organele de cercetare ale poliției judiciare vor înștiința unitățile de parchet care le supraveghează activitatea despre infracțiunile de care au luat la cunoștință, în vederea înregistrării cu număr unic și desemnării unui procuror de caz”, se arată în răspuns.

Președintele sindicatului Diamantul, Vitalie Josanu, a subliniat la rându-i că antecedentele celui care comite o infracțiune constituie o circumstanță agravantă. Iar detaliile arată că în cazul de la Constanța „cercetarea a fost una ca la carte”.

Pe de altă, parte, chiar și în cazuri în care nu există antecedente, se ajunge la mobilizarea unor resurse impresionante, deși valoarea prejudiciului poate să fie foarte redusă.

Închiderea dosarelor

„În Occident există întotdeauna o atenție specială din partea organelor judiciare și legată de cât cheltuie statul pentru a recupera o mărgică”, afirmă Josanu.

El a detaliat ce resurse implică documentarea unei spețe, precum cea a conservelor de ton furate la Constanța.

„De exemplu, în cazul unui furt de produse alimentare, muncește un polițist, care se deplasează cu mașina, care presupune motorină, apoi sunt orele lucrate, dând la o parte poate alte cazuri mai importante, sau mai grele. E o cheltuială din bugetul statului. Apoi polițistul e supravegheat de procuror, plătit și el de stat pentru a lucra în această speță. În aceeași cauză s-a pronunțat și un judecător, tot angajat al statului”, a explicat liderul sindicatului Diamantul.

Comisarul Josanu a menționat că procedura judiciară în domeniul furturilor nu face diferența între furtul unei pungi de semințe sau a unor bunuri de valoare ridicată.

Cazul de furt poate ajunge fie la propunerea de trimitere în judecată, fie la stingere, considerându-se că fapta nu este atât de gravă, nu atinge valori sociale ridicate și cumva acțiunea penală se stinge.

„Depinde de la caz la caz, dar se ajunge și la varianta de renunțare”, spune el.

Polițiștii acționează pe baza procedurilor existente și sunt de multe ori, într-o situație ingrată, întrucât dacă relativizează o anumită sesizare pot fi incriminați chiar și pentru complicitate, a adăugat președintele sindicatului Diamantul.

Situația cazurilor închise este neclară

El a mai arătat că modificarea Codurilor de procedură penală din 2014 a eliminat faza actelor premergătoare.

„Era foarte importantă, era momentul acela în care se clarifica cumva fapta, înainte de a se declanșa procesul penal. Acum dacă face cineva o sesizare la adresa unei persoane și ține de o infracțiune, se deschide dosar penal; în trei zile se începe, obligatoriu, urmărirea pe faptă. De unele cazuri se poate afla și în public, chiar dacă cercetarea penală dovedește apoi nevinovăția”, afirmă liderul sindical.

În ceea ce privește soarta dosarelor penale de furt deschise în 2021 și 2022, reprezentanții IGPR nu au menționat un răspuns clar.

„Potrivit art. 318 din Codul de Procedură Penală, renunțarea la urmărire penală este una dintre soluțiile care poate fi aplicată, alături de soluția de trimitere în judecată sau clasare. Întocmai cum prevăd dispozițiile articolului amintit, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală este supusă unei proceduri de verificare sub aspectul legalității și temeiniciei de către judecătorul de cameră preliminară, așa cum rezultă și din cuprinsul Deciziei Curții Constituționale cu nr. 23/201”, se arată în răspunsul poliției.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG