Generalul cu trei stele, fără conturi în bancă și cu avere apărută peste noapte. Cine e Cătălin Zisu și de ce este anchetat de DNA

Actualizare sâmbătă, 15 februarie. Generalul Cătălin Zisu a fost plasat sub control judiciar pe cauţiune (1.000.000 de lei, care trebuie depuși în maximum o săptămână) în dosarul privind lucrările de extindere a cimitirului Ghencea Militar, a anunțat DNA. Acceași măsură a fost stabilită și pentru colonelul în rezervă Lucian Amorăriţei şi omul de afaceri Ionel Oltean (în cazul acestuia, cauțiunea a fost stabilită la 500.000 de ldei). Cei trei au interdicție de părăsire a României și trebuie să se prezinte la poliție ori de câte ori sunt chemați.„În cauză se efectuează cercetări și față de alte persoane”, spune Direcția Națională Anticorupție.

Știrea inițială

Generalul Cătălin Zisu (acum în vârstă de 59 de ani), șeful Comandamentului Logistic Întrunit al Armatei, este vizat de o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), susțin surse judiciare.

DNA a confirmat vineri, 14 februarie, că a făcut 22 de percheziții în București, precum și în județele Ilfov și Giurgiu – inclusiv la sediul unei instituții publice.

Îți mai recomandăm

Generalul Cătălin Zisu, sub control judiciar după perchezițiile DNA la departamentul de Logistică al Armatei, într-un dosar de corupție

G4Media, care citează surse judiciare, scrie că generalul Cătălin Zisu este suspectat că ar fi acordat ilegal un contract pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar din București companiei Garden Center Grup, deținută de omul de afaceri Ionel Olteanu.

Costurile lucrărilor de extindere ar fi fost majorate fictiv, susțin procurorii, potrivit surselor G4Media, care adaugă că 21 de persoane vor fi duse la DNA cu mandat, printre care Cătălin Zisu și omul de afaceri Ionel Olteanu.

DNA nu a transmis public care sunt acuzațiile pe care i le aduce lui Zisu, iar acesta nu a putut fi contactat până la publicarea acestui text.

Vom publica punctul lui de vedere imediat ce îl vom primi.

Pe lângă Centrul logistic al Armatei și Hotelul Haiducului, percheziții ar mai fi fost și la compania Garden Center Grup și la domiciliul omului de afaceri Ionel Olteanu.

Cine este Cătălin Zisu

Cătălin Zisu este absolvent al Liceul Militar „Dimitrie Cantemir ” și al Şcolii de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

La 32 de ani, a absolvit și Facultatea de Drept din Craiova – după cum au scris jurnaliștii de la „Evenimentul Zilei”. Doi ani mai târziu, în 2000, avea deja gradul de colonel și funcția de șef al Serviciului Administrativ al Armatei.

În 2003, la trei ani de la prima înaintare importantă în grad, colonelul Zisu devenea generalul Zisu. Cel mai tânăr general din istoria armatei. Avea doar 37 de ani.

Iar din 2006, generalul Cătălin Zisu este numit comandant al Comandamentului Logistic Întrunit. Dar și doctor al Universității Naționale de Apărare, conform libertatea.ro.

Victor Ponta, prim-ministru în acel moment, îl numește, în 2012, preşedinte al Administrației Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, funcție asimilată celei de secretar de stat.

Din 2013, Zisu se întoarce la șefia Comandamentului Logistic Întrunit, unde este și astăzi.

În 2007, generalul primește o a doua stea de general de la președintele Traian Băsescu, iar în 2011 – pe cea de-a treia.

Decoraţii:

• „Virtutea Militară” în grad de cavaler - 2002
• „Serviciul Credincios” în grad de cavaler - 2010
• Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler - 2011
• „Virtutea Militară” în grad de ofiţer - 2013

Generalul Zisu are o carieră militară de peste 36 de ani, din care aproape 24 au fost în structuri de conducere ale Armatei.

O carieră, scrie presa, nu lipsită de controverse. Și de legături cu persoane influente, precum Gabriel Oprea – fost ministru al Apărării și generalul Marian Hăpău – fostul șef al informațiilor militare, scrie evz.ro.

Conflictul cu George Becali și afacerea Steaua

Numele lui Cătălin Zisu a apărut în spațiul public la începutul anilor 2000. La acea vreme era colonel și făcea parte din Adunarea Generală a Clubului Sportiv al Armatei (CSA) Steaua.

Au fost mai multe scandaluri în care ar fi fost implicat: închirierea stadionului Ghencea, constituirea societății pe acțiunea FC Steaua SA, precum și un schimb de terenuri dintre George „Gigi” Becali și Armată.

Cea mai recentă dispută a fost în 2023. Gigi Becali l-a acuzat pe Cătălin Zisu ca s-ar fi aflat în spatele interdicției ca FCSB să joace cu Dinamo pe Stadionul Ghencea.

„Zisu ăsta are el ceva, s-a făcut mare milionar, stă ascuns, dar e mare milionar. Dar poate trimite şi DNA-ul un control să vadă ce s-a întâmplat cu logistica Armatei, să vedem unde sunt miliardele, nenea Zisu. Toţi care s-au luat cu mine, toţi au căzut în belele. O să vedeţi. Toţi care îmi fac mie rele, toţi o să treacă numai prin belele”, declara în vara lui 2023, Gigi Becali, potrivit evz.ro.

În iunie 1999, Gigi Becali și Ministerul Apărării Naționale (MApN) au încheiat un proces-verbal prin care au fost schimbate doua suprafețe de teren: Becali primea de la MApN 20,9 hectare în zona Băneasa-Pipera, iar MApN primea de la Becali 21,5 hectare în Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov.

Potrivit unor surse Hotnews din cadrul Armatei, Cătălin Zisu nu a fost străin de schimbul respectiv. La vremea aranjamentului, în vara anului 1999, colonelul Zisu activa în cadrul Direcției Administrative și Servicii a MApN, care a avut un cuvant greu de spus în întreaga afacere, scriau, în 2005, jurnaliștii de la Hotnews.

Schimbul de terenuri a fost aprobat de Victor Babiuc, pe atunci ministru al Apărării Naționale, și de generalul Dumitru Cioflină, fost secretar de stat în MApN și șef al Statului Major General.

În 2005, Babiuc și Becali au fost puși sub acuzare de procurorii Secției Parchetelor Militare pentru abuz contra intereselor publice, respectiv complicitate la această infracţiune. În mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a achitat pe toți inculpații, invocând lipsa probelor.

Procurorii DNA au făcut recurs, iar în mai 2013, completul de cinci judecători al Înalte Curți (ÎCCJ) i-a condamnat pe Gigi Becali la trei ani de închisoare cu executare, iar pe Victor Babiuc și Dumitru Cioflină la câte doi ani de închisoare cu executare.

Ulterior, Gigi Becali a obținut o victorie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a constatat că i-au fost încălcate drepturile în timpul procesului, inclusiv dreptul la un proces echitabil.

Lanțul slăbiciunilor de la Bihor

Generalul Cătălin Zisu nu e acum la prima întâlnire cu DNA, secția militară. În 2015, un fapt aparent banal a declanșat o reacție în lanț în care au fost implicați ofițeri cu grad înalt din poliție și armată.

Iosif Urs, preşedinte la vremea respectivă al Consiliului de administraţie a Universităţii „Titu Maiorescu“ (UTM) Bucureşti, a fost surprins de un echipaj de poliție din județul Bihor, că a depășit pe linie continuă și că avea o viteză mult mai mare decât limita legală pe acel sector de drum, a scris adevărul.ro.

Polițiștii îl amendează pe Urs și îi suspendă permisul. Sancțiunea e contestată în instanță de Urs, care face cunoștință la judecătoria unde depune dosarul cu o grefieră.

Femeia se oferă să-l ajute să-și recupereze permisul dacă o sprijină să-și transfere iubitul, angajat în Jandarmerie, mai aproape de casă.

Iosif Urs acceptă trocul și-l contactează pe șeful Poliției Bihor, Liviu Popa, fost șef al Poliției Române, prin intermediul unui amic comun, Alexandru Noapteș, fost șef al CFR Călători.

Noapteș merge personal la Oradea pentru a se întâlni cu șeful Poliției ca să-i dea cererea de transfer a jandarmului. Doar că, exact în acea perioadă, scrie adevărul.ro. Popa era filat într-un alt dosar care viza suspiciuni de corupție. Iar anchetatorii au intrat pe firul noii afaceri.

Ca să impulsioneze viteza de transfer a jandarmului, Urs a apelat și la alți amici, între care și Cătălin Zisu, de intervenția căruia a avut nevoie pentru o ultimă aprobare pe nota de transfer – cea a șefului Jandarmeriei Române de la acel moment, generalul maior Mircea Olaru.

Iar la schimb pentru intervenție, Cătălin Zisu i-ar fi cerut lui Urs ca fiul său să fie acceptat la Universitatea Titu Maiorescu, după perioada de înscrieri.

Poliția Bihor nu s-a prezentat la niciunul dintre termenele de judecată ale contestației depuse de Iosif Urs, care și-a câștigat permisul înapoi.

Toată această poveste s-a soldat cu un dosarul început la DNA Oradea, ce a fost înaintat în ianuarie 2017 procurorilor Secţiei de Combatere a Actelor de Corupţie Comise de Militari din DNA.

Conform dosarului, citat preluat de bihoreanul.ro, în dosar Zisu era acuzat de trafic de influență.

Conform informațiilor NewsOnline, procurorii militari din DNA au clasat dosarul față de toți militarii implicați și au trimis ce a mai rămas din cauză la Secția I din cadrul Structurii Centrale a DNA.

Mai exact partea din dosar care îi vizează pe grefieră, pe Liviu Popa și pe Alexandru Noapteș.

Generalul cu banii la saltea și cu discrepanțe în declarațiile de avere

Prima declarație de avere depusă de generalul Cătălin Zisu este din 2008, corespunzătoare anului 2007.

Familia Zisu avea în acel moment în proprietate un teren de 100 de metri pătrați în București, cumpărat chiar în 2007, și o casă de 360 de metri pătrați, în construcție, în București.

Familia nu avea bani în conturi, iar în 2007 vânduse o casă și un apartament. Generalul avusese o soldă de 103.000 de lei, iar soția sa, tot cadru militar, 33.800 de lei.

În 2008, familia Zisu declară că deține aceleași proprietăți, niciun ban în conturi, iar Roxana Zisu, soția generalului, câștigase în 2008 mai mult decât soțul ei – 150.000 de lei net față de 113.000 de lei.

În 2009, familia Zisu primește moștenire o casă părintească, în județul Prahova, de aproape 300 de metri pătrați. Familia nu are în continuare bani în conturi. Roxana Zisu se pensionează.

În 2012, familia Zisu își cumpără un BMW, fără a menționa suma, pe care îl vinde în 2014 cu 18.000 de euro.

În 2014, Cătălin Zisu vinde cu 50.000 de euro terenul intravilan de 100 de metri pătrați din București. Dar, în continuare, familia nu are niciun cont bancar deschis.

Abia în declarația din 2017, cea corespunzătoare anului fiscal 2016, apare un cont curent deschis la BCR în care familia are 45.000 de lei. Și nu este singura modificare.

Cătălin Zisu declară, în 2017, că soția sa deține un teren intravilan în București, de 1.225 de metri pătrați, cumpărat în 2003, dar care nu mai apăruse în nicio altă declarație de avere de până în acel moment.

Și în aceleași an s-a mai întâmplat ceva. Casa din București s-a mărit de la 360 la 495 de metri pătrați.

Valoarea unicului cont al familiei crește în următorii ani până la 150.000 de lei, în declarația din 2019.

În 2020, familia Zisu declară, din nou, zero lei în conturi. Ca anul următor, contul să apară din nou, ca fiind deschis, de fapt în 2005, și în care erau 51.000 de lei.

Ultima declarație depusă de Cătălin Zisu este din iunie 2024 pentru anul 2023. Familia Zisu avea în proprietate terenul de 1.225 de metri pătrați din București, casa construită de 495 mp, casa părintească moștenită, nicio mașină, aproape 68.000 de lei în conturi. În 2024, Zisu a declarat venituri de aproape 200.000 de lei, iar soția lui – pensie de 80.000 de lei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.