Sisteme de rachete sol-aer S-400 au respins un atac masiv cu rachete simulat în cursul unor manevre desfăşurate de Federatia Rusa joi pe coasta sa de la Marea Neagră, a anunţat serviciul de presă al Districtului militar Sud într-un comunicat, citat de agenţia de presă RIA Novosti. Care sunt interesele Moscovei în jurul Marii Negre? Un interviu cu George Vișan, analist al Romania Energy Center de la Bucureşti.
Europa Liberă: Cine stăpânește astăzi situația din jurul Mării Negre?
George Vișan: „Din punct de vede militar, asistăm la un dezechilibru între NATO și Federația Rusă. Federația Rusă a creat în jurul Crimeii și în sudul Caucazului o zonă anti-acces echipată cu sisteme sofisticate de rachete anti-aeriene cu rază lungă de acțiune, cu sisteme anti-navă și de asemenea prin desfășurarea rapidă a șase submarine, care sunt poate cele mai bune sisteme anti-acces pentru Marea Neagră în acest moment.”
Europa Liberă: Și dacă e să facem trimitere la aceste știri care apar acum că sistemele de rachete sol-aer S-400 au respins atacul masiv cu rachete simulat în cursul unor manevre desfășurate de Rusia pe coasta sa de la Marea Neagră, pe cine ar trebui să îngrijoreze acest lucru?
George Vișan: „În mod evident, statele NATO. Scenariul descris în știre sugerează că Rusia consideră că există posibilitatea unui atac cu rachete de croazieră sau balistice, de exemplu, din zona Mării Negre și, cel mai probabil, se referă la Deveselu în cazul de față. Este cunoscut faptul că Federația Rusă a acuzat Statele Unite că, prin desfășurarea bazei anti-rachetă de la Deveselu, a încălcat Tratatul privind forțele nucleare intermediare, susținând că lansatoarele Mark-41, cu care este echipată baza, pot lansa rachete de croazieră sau chiar balistice împotriva sa, ceea ce este discutabil și formează o parte din propaganda rusă împotriva acestui sistem.”
Europa Liberă: Unii experți se arată și ei îngrijorați vorbind că tensiunile dintre Kiev și Moscova, dar și desfășurarea unor nave suplimentare americane în Marea Neagră ar determina o escaladare a conflictului. Dvs. ce evoluții întrezăriți?
George Vișan: „Posibil. Trebuie menționat însă faptul că prezența rachetelor S-400 nu este recentă și face parte din programul de întărire și consolidare a prezenței militare ruse în Crimeea. E posibil ca ultimele incidente din strâmtoarea Kerci să fi dus la accelerarea programului de desfășurare a acestor sisteme anti-rachetă, însă prezența lor e cunoscută de ceva vreme. De curând însă a mai fost desfășurat un batalion, dar această mișcare era oarecum anunțată din timp de către autoritățile de la Moscova.
Există în continuare pericolul ca Rusia să izoleze și mai mult Mariupolul și să ducă la căderea acestuia...
Pe de altă parte, nu exclud posibilitatea unor incidente, mai ales pe linia de conflict de lângă Donbas dintre forțele separatiste, pe de o parte, și cele ucrainene, pe de altă parte. De asemenea, există în continuare pericolul ca Rusia să izoleze și mai mult Mariupolul și să ducă în anul acesta la căderea acestuia, dar, bineînțeles, doar dacă după 15 ianuarie sau chiar mai târziu are loc o ofensivă majoră a forțelor separatiste sprijinite de către forțele ruse.”
Europa Liberă: Cât de pregătită este România să țină piept provocărilor?
George Vișan: „În momentul de față, România se află în mijlocul unui program avansat de înarmare. Din păcate, sistemele care au fost achiziționate încă n-au ajuns în România și încă nu au fost operaționalizate, așa că există o anumită vulnerabilitate compensată însă prin prezența NATO și apartenența României la NATO. Faptul că România este membru NATO, spre deosebire de situația Ucrainei, este oarecum în avantajul României, scade foarte mult nivelul de amenințare, în comparație, de exemplu, cu cel al Ucrainei. Însă asta n-ar trebui să însemne că România să ignore evoluțiile care au avut loc în ultimii cinci ani în Crimeea și în Ucraina.”
Europa Liberă: Rusia a lăsat să se înțeleagă că nu vede cu ochi buni prezența militară NATO în România.
George Vișan: „Da, a anunțat acest lucru de mai multă vreme și de asemenea o bună parte a arsenalului desfășurat în Crimeea vizează bazele americane din jurul Mării Negre, dar și Turcia. Dacă ne uităm atent pe hărțile care au apărut, hărțile militare realizate de către experți independenți și de către instituțiile de cercetare din Occident, Turcia este, de exemplu, înconjurată de sisteme anti-acces atât în nord, în zona Mării Negre, cât și în sud, în Siria.”
Europa Liberă: Mai nou, Kievul vorbește cu insistență despre nevoia aderării Ucrainei la NATO. Credeți că e cu șansă această dorință a Ucrainei?
George Vișan: „Acesta e până la urmă cuiul lui Pepelea al conflictului din Ucraina în acest moment. Din păcate, situația strategică nu permite aderarea la NATO a Ucrainei în viitorul apropiat. De fapt, dacă e să ne uităm la toate sursele rusești, motivul pentru care Crimeea a fost anexată și a fost încurajat războiul civil din estul Ucrainei a fost fix pentru a preveni potențiala aderare a Ucrainei la NATO, deși, culmea, în 2014 nu se punea problema de o asemenea evoluție.
Practic, acum prin agresiunea rusă în Ucraina s-a format un curent de opinie favorabil aderării la NATO, însă NATO nu va accepta niciodată un viitor aliat care să aibă conflict pe teritoriul său sau să nu aibă granițele clar securizate. Nu vorbesc de delimitare, că în momentul de față nu se mai pune problema, dar în cazul de față avem de a face cu niște granițe compromise ale Ucrainei.”
Europa Liberă: Republica Moldova are și ea o mică porțiune, o ieșire la Marea Neagră. Vocea Chișinăului ar conta în tot acest areal?
R. Moldova poate afecta foarte puțin balanța forțelor din Marea Neagră...
George Vișan: „Pe moment, Chișinăul este confruntat cu disensiuni interne, nu văd cum Moldova ar putea foarte mult înclina balanța în Marea Neagră. De fapt, ieșirea Moldovei la Marea Neagră este mai mult simbolică și se face prin intermediul României, cum ar veni. Iar dacă ne uităm pe hartă și la elementele de putere ale Moldovei, ea poate afecta foarte puțin balanța forțelor din Marea Neagră în momentul de față.”
Europa Liberă: Chiar dacă la putere ajunge o forță de stânga sau una de dreapta, când vectorul politicii externe ar putea fi schimbat, tot nu contează?
George Vișan: „În momentul de față, Moldova este subiect al politicii externe, nu are o politică activă externă, așa că nu văd cum o simplă schimbare de guvern și mă îndoiesc că o succesiune la putere ar putea duce la o asemenea evoluție, să încline în vreun fel sau nu balanța în zona Mării Negre.”
