Opoziția acuză fraudarea votului, după ce Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele preliminare care arată victoria candidaților Visul Georgian în capitala țării, Tbilisi, precum și-n celelalte cele mai mari patru orașe ale țării: Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi, pentru care s-a organizat al doilea tur de scrutin.
Candidații partidului Visul Georgian au câștigat și în 25 din 42 de districte ale consiliilor locale, 15 districte fiind câștigate de candidații Opoziției.
SUA și UE, îngrijorate de influențarea votului
Statele Unite s-au alăturat Uniunii Europene pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la desfășurarea celui de al doilea tur al alegerilor locale din Georgia, ceea ce a dus la victoria partidului de guvernământ Visul Georgian.
Într-o declarație dată luni, 1 noiembrie, Ambasada SUA la Tbilisi a declarat că este de acord cu observatorii internaționali ai alegerilor care spun că votul a fost bine organizat, dar că s-au remarcat acuzațiile de intimidare, presiune asupra alegătorilor și o escaladare a retoricii negative care au afectat votul.
Ambasada vorbește inclusiv de un dezechilibru în accesul la resurse, ceea ce a creat un avantaj necuvenit celor aflați la putere, înclinând votul în favoarea lor.
În timp ce unele reforme electorale au asigurat transparența și au sporit drepturile alegătorilor, aceste evoluții pozitive au fost subminate de „încălcări pe scară largă în perioada preelectorală și în ambele zile ale alegerilor, afectând negativ capacitatea cetățenilor de a vota liber”, se arată în comunicatul Ambasadei.
Declarația a reflectat în mare măsură punctul de vedere al Uniunii Europene, care a spus că votul a fost marcat de numeroase deficiențe, în special în „utilizarea greșită a resurselor administrative și retorica violentă de către liderii politici din Georgia”, care nu au făcut decât să crească polarizarea politică.
„Sugestiile făcute înainte de aceste alegeri, conform cărora guvernul central nu ar coopera cu consiliile locale, în cazul în care acestea ar intra sub o altă majoritate, sunt îngrijorătoare, deoarece încearcă să restrângă alegerea electoratului și să limiteze pluralismul”, au declarat ambasadorul UE și șefii de misiune UE într-o declarație comună din 31 octombrie.
Mișcarea Națională Unită (ENM), de opoziție, care a fost fondată de fostul președinte Miheil Saakașvili, aflat în greva foamei în închisoare, a susținut că votul a fost fraudat și a promis că va organiza proteste weekendul viitor.
Opoziția amenință cu proteste masive pe 7 noiembrie
După ce rezultatele au fost anunțate, Nika Melia, lider al Mișcării Naționale Unite (ENM), a declarat că alegerile sunt invalide. „Să nu ne păcălim”, a spus el. „Alegerile au fost anulate.”
Melia a promis „o luptă fără compromis” și a anunțat ulterior că opoziția va chema la o demonstrație majoră la Tbilisi pe 7 noiembrie.
În schimb, șeful Comisiei Electorale Centrale, Gheoghi Kalandarișvili, citat de Interfax, a declarat că votul din 30 octombrie a fost competitiv, liber și transparent și că incidentele reclamate din secțiile de votare nu au avut impact asupra rezultatelor.
Kalandarișvilli a adăugat că va analiza zilele următoare plângerile privind procesul de vot.
În declarații televizate, prim-ministrul georgian Irakli Garibașvili a salutat rezultatele obținute de Visul Georgian și i-a felicitat pe câștigători.
Apelul președintelui ENM, partidul lui Saakașvili
Ghiorghi Baramidze, un alt lider al ENM, i-a cerut fostului președinte Miheil Saakașvili să pună capăt grevei foamei, spunând că opoziția are nevoie de el în viață pentru a ajuta la organizarea unei „revoluții pașnice”.
„Mișa al meu, fratele meu, avem nevoie de tine în viață. Numai Putin și Ivanișvili vor să mori. Nu trebuie să mori pe blestemul inamicului", a spus Baramidze, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin și la fostul prim-ministru Bidzina Ivanișvilli, fondatorul partidului Visul Georgian.
El le-a cerut georgieilor să organizeze o „revoluție pașnică” prin izolarea „acestui regim complet falimentar din punct de vedere moral” prin mitinguri și nesupunere.
Saakașvili este în greva foamei de aproape o lună. Atât medicii cât și avocații săi au cerut guvernului Visului Georgian să-l mute într-un spital privat pentru tratament, dar Garibașvilli a refuzat, spunând pe 29 octombrie că Saakașvili are „dreptul de a se sinucide”.
Alegerile au fost umbrite de intrarea fostului președinte Miheil Saakașvili în greva foamei, după ce a fost arestat pe 1 octombrie la câteva ore de la revenirea sa în țară după opt ani de autoexil în Ucraina, de unde s-a întors pentru a susține opoziția la alegerile locale, chiar cu riscul de a ajunge la închisoare.
Saakașvili, în vârstă de 53 de ani, fost președinte al țării din 2004 până în 2013, a fost condamnat în lipsă la închisoare, în 2018, pentru abuz de putere. Saakașvili a spus că dosarul său a fost instrumentat politic.
Puterea, despre partidul Opoziției: „forță antistatală și antinațională”
Garibașvili le-a cerut alegătorilor să susțină Visul Georgian spunând despre ENM al lui Saakashvili că este o „forță antistatală și antinațională”.
Într-o declarație emisă de avocații săi înainte de deschiderea urnelor, Saakașvili a spus că votul este unul „decisiv pentru democrația georgiană”.
În apelul său către Saakașvili, Baramidze a spus că principala sarcină a ENM va fi să-l elibereze „prin toate metodele de luptă pașnică” și să lucreze pentru izolarea politică a regimului, „un regim care nu are nici o bază politică, nici morală, așa cum au arătat și aceste alegeri.”
Primul tur al alegerilor din Georgia din 2 octombrie a fost criticat de observatorii internaționali.
Într-un raport al OSCE, Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (ODIHR) a spus că procesul de vot a fost afectat de acuzații de intimidare, cumpărare de voturi, presiuni asupra candidaților și alegătorilor.
Ambasada SUA la Tbilisi a deplâns lipsa de concentrare asupra problemelor locale, la care s-a referit ca la „o oportunitate ratată” și a pus la îndoială corectitudinea alegerilor.
Rezultatul votului scapă partidul la putere de anticipate
Miza alegerilor locale este uriașă, pentru că rezultatele sunt văzute ca un referendum asupra guvernării partidului Visul Georgian, în perspectiva organizării sau nu a alegerilor anticipate.
Visul Georgian a trecut testul alegerilor locale, dar cu rezultate contestate. Rezultatul oficial arată că ar depăși cu ușurință pragul unui eventual vot anticipat pentru parlamentare, evitând astfel un acord de guvernare între partidul de guvernământ și opoziție.
În primul tur, Visul Georgian a obținut 46,7%, potrivit rezultatelor Comisiei electorale centrale (CEC) din 4 octombrie. Principalul partid de opoziție, Mișcarea Națională Unită (ENM), a obținut 30,7 la sută.
Restul voturilor a fost împărțit între cele 48 de partide rămase, partidul Pentru Georgia fiind clasat al treilea, cu 7,8%.
În cinci localități – Tbilisi (capitala statului și cel mai mare oraș), Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi – a fost nevoie să se organizeze și turul doi de scrutin, după ce niciun candidat nu a câștigat majoritatea absolută.
Conform unui acord intermediat de UE, încheiat în luna aprilie a acestui an, pentru a dezamorsa criza politică declanșată de conflictul dintre partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, și partidele de opoziție, alegerile parlamentare anticipate urmau să fie convocate în 2022 în cazul în care Visul Georgian ar fi obținut mai puțin de 43% la locale în toată țara.
În iulie, noul lider al partidului Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a anulat acordul din 19 aprilie, acuzând opoziția pentru eșecul înțelegerii parafate sub oblăduirea UE și susținând că majoritatea celorlalte prevederi din acord ar fi fost deja îndeplinite.
La acea vreme, Kobahidze a spus că doar partidele mici de opoziție au semnat acordul, în timp ce blocurile mai mari de „opoziție radicală”, inclusiv ENM, ar fi refuzat să i se alăture.
Pe măsură ce rezultatele de la alegerile din 2 octombrie au început să apară, liderii opoziției au reclamat nereguli pe scară largă, în ciuda faptului că Visul Georgian a spus că alegerile au avut loc la „cele mai înalte standarde democratice”.
Ministerul de Interne a anunțat pe 3 octombrie că a deschis 16 anchete penale legate de incidente care au avut loc în ziua votului, inclusiv violență fizică în apropierea sau la secțiile de votare.
Organizațiile neguvernamentale care monitorizează alegerile au raportat zeci de cazuri de fraudă electorală, inclusiv cumpărarea voturilor, încălcarea secretului scrutinului și „votarea în carusel”, adică turismul electoral prin transportarea alegătorilor în grup organizat la mai multe secții de vot.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 366 de plângeri au fost depuse la comisiile electorale în ziua alegerilor, majoritatea fiind legate de „deficiențe procedurale care vor impune măsuri disciplinare împotriva membrilor comisiei”.
