Prim-ministrul georgian, Irakli Kobakidze, a promis duminică că va continua procesul de adoptare a legii. Asta chiar dacă oponenții proiectului de lege au organizat unul dintre cele mai mari proteste văzute de la câștigarea independenței Georgiei față de Uniunea Sovietică, în 1991.
Luni, 13 mai, urmează să înceapă a treia lectură, finală, a proiectului de lege în parlamentul georgian.
Legea privind „agenții străini” impune organizațiilor din Georgia care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți de influență străină. Organizațiile care nu se conformează riscă amenzi și alte sancțiuni.
Țările occidentale și opoziția din Georgia critică legea, pe care o aseamănă cu legea rusă din 2012 privind „agenții străini”, folosită de Kremlin pentru a elimina vocile critice și opozanții politici.
Disputa privind proiectului de lege vine pe fondul intențiilor Georgiei de a se integra în Uniunea Europeană și NATO. Observatorii spun însă că rezultatul votului va arăta dacă politica țării este una de apropiere de Occident sau, mai degrabă, de Rusia.
Uniunea Europeană a acordat Georgiei statutul de candidat în decembrie. Autoritățile de la Bruxelles au transmis însă, în mod repetat, că adoptarea legii privind „influența străină” ar putea pune în pericol procesul de aderare.
Majoritatea parlamentară aflată în coaliția de guvernare susține că dorește să creeze mai multă transparență în finanțarea externă a organizațiilor neguvernamentale.
Potrivit constituției Georgiei, președintele țării poate respinge legea prin veto. Președinta pro-occidentală Salome Zourabișvili a anunțat deja că va face acest lucru. Cu toate acestea, majoritatea din parlament a actualei coaliției de guvernare poate respinge veto-ul președintelui.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
