Linkuri accesibilitate

Germania și Olanda au blocat planul comun al UE împotriva coronavirusului


Premierul olandez Mark Rutte se opune unei împărțiri a costurilor crizei sanitare din Europa

Mult așteptatul summit european pe criza generată de coronavirus s-a încheiat joi cu o confruntare de idei între statele europene care militau pentru un „plan Marshall" de recuperare economică, conduse de premierul spaniol Pedro Sanchez, și statele sceptice privind o intervenție comună de amploare, în frunte cu Germania și Olanda, scrie publicația El Pais.

Obiectivul întâlnirii a fost obținerea unei înțelegeri pe o „strategie coordonată" pentru recuperarea economică, socială și industrială a continentului la finalul pandemiei. Cu toate acestea, opoziția statelor din nord privind împărțirea costurilor crizei sanitare din Europa a împiedicat concretizarea unui plan comun.

Summitul era la un pas să se încheie cu un eșec răsunător, dar Pedro Sanchez și premierul italian Giuseppe Conte au refuzat semnarea unei declarații comune vagi lipsite de măsuri concrete și au reușit să obțină un termen de 15 zile de negocieri privind noi propuneri.

Textul era aproape parafat atunci când Charles Michel, președintele Consiliului European, i-a întrebat pe participanții la discuție dacă sunt cu toții mulțumiți de rezultat, spun surse diplomatice. Acela a fost momentul în care premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a mărturisit că nu este și a avertizat că nu va semna „niciun acord care nu oferă un mandat clar astfel încât miniștrii Economiei (n.r. – din statele UE) să își poată continua munca”.

Sub amenințarea că Spania își va folosi dreptul de veto – lucru pe care și Italia anunțase că este dispusă să îl facă – Charles Michel a fost de acord ca discuțiile să fie reluate ulterior. Oferta Bruxellesului a fost aceea de a devansa termenul cu trei săptămâni, dar Roma nu a fost de acord și a cerut doar 10 zile. Rezultatul a fost următorul: miniștrii dispun de 15 zile pentru a face propuneri ce ar putea conduce la un plan de reactivare a economiei europene, care este condamnată la recesiune în acest an de către pandemia de coronavirus.

În orice caz, reuniunea prin videoconferință a fost marcată de tensiune. Practic, taberele s-au împărțit între țările din nordul UE, care au dorit ca fiecare stat național să folosească propriile instrumente pentru a ieși din criză, și sudul, care cere o acțiune coordonată. El Pais notează că a fost readus la suprafață „eternul clinci” dintre apărătorii austerității, ce blochează orice pas de mutualizare a costurilor, și cei care le doresc împărțite, dar care nu au avut prea mult succes.

Potrivit surselor diplomatice, Țările de Jos și Austria au adoptat o poziție dură, în timp ce cancelara germană Angela Merkel a subliniat ferm că nu este de acord cu eurobondurile (obligațiuni de stabilitate), deși președintele francez Emmanuel Macron a apărat acest instrument, cu argumentul că actuala criză nu este precum cele anterioare și ne afectează pe toți în mod egal.

Germania, prin Angela Merkel, și Olanda lui Mark Rutte nu vor folosirea de mijloace comunitare pentru ieșirea din criză, iar lor li s-au raliat și Austria, și Finlanda. Cele patru state doresc ca, într-o primă fază, să fie exploatate mijloacele naționale, profitând de suspendarea limitei de deficit bugetar de 3%, precum și de relaxarea normelor privind ajutorul de stat.

XS
SM
MD
LG