Linkuri accesibilitate

Gazul rusesc ține aprinsă flacăra spionajului: serviciile de informații germane avertizează cu privire la Rusia


Un lucrător la conducta Nord Stream 2 în 2019.

Cu numeroase interese economice, strategice și geo-politice în joc, Germania se vede în situația de a avertiza că activitățile de spionaj ale Rusiei au atins nivelul din timpul Războiului Rece.

Avertismentul a fost formulat de Thomas Haldenwang, șeful principalului serviciu de informații interne al Germaniei (Agenția pentru Protecția Constituției). Acesta vine înaintea alegerilor federale din septembrie care vor stabili urmașul Angelei Merkel în funcția de cancelar și pe care unele voci spun că Rusia ar încerca să le influențeze, așa cum s-a întâmplat și în cazul alegerilor din Statele Unite sau al votului pentru Brexit, din Marea Britanie.

Una dintre temele delicate din relația bilaterală este viitorul conductei de gaze Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, care a produs o puternică opoziție internațională. Potrivit lui Bruno Kahl, președintele serviciului de informații externe al Germaniei, adversarii „folosesc toate metodele posibile pentru a sădi neînțelegeri între statele Occidentale".

Cei doi au făcut declarațiile într-un interviu comun pentru publicația Welt am Sonntag, în care Thomas Haldenwang a spus că Rusia are „interese extrem de complexe în privința strângerii de informații din Germania” și un număr mare de agenți care încearcă să stabilească contacte cu lideri germani.

Angel Markel și Bruno Kahl la inaugurarea noului sediu al Agenției Federale de Informații Externe din Berlin.
Angel Markel și Bruno Kahl la inaugurarea noului sediu al Agenției Federale de Informații Externe din Berlin.

Conform declarațiilor lui Haldenwang, „metodele [rușilor] sunt din ce în ce mai agresive”, făcând aluzie la asasinarea unui cetățean georgian într-un parc din Germania, în 2019.

Conform Ministerului de Externe german, relația politică dintre cele două țări a fost afectată de încălcarea principiilor fundamentale ale legilor internaționale de către Rusia, când a invadat Crimeea, în 2014. Printre alte probleme între Rusia și Germania se află susținerea Rusiei față de Bashar al Assad, situația opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi, temele care reprezintă în general motive de tensiune între Occident și Rusia.

Problemele prezentului. Nord Stream 2

Germania este al doilea cel mai mare partener economic al Rusiei, după China; importurile de petrol din Rusia au constituit o treime din importurile de resurse ale Germaniei. De asemenea, Germania preia 27% din exporturile Gazprom.

Nord Stream 2 este conducta de gaz natural construită între Rusia și Germania, prin Marea Baltică, și măsoară 1.230 kilometri. Aceasta trece pe lângă conducta Nord Stream deja existentă, dublând capacitatea de transport a rutei. Conducta nu joacă doar rol economic, ci se află în centrul unei dezbateri politice despre poziția Europei față de Rusia.

Vladimir Putin a declarat pe 4 iunie că, deși mai este de muncă la conductă, Gazprom este „gata să umple Nord Stream 2 cu gaz natural”. Președintele Rusiei a declarat și că țara sa este foarte preocupată de bunăstarea mediului.

Germania se află în poziția cea mai precară din acest joc, fiind dependentă de importurile de petrol și gaze naturale din Rusia. Unii se tem că acest lucru face Germania vulnerabilă în fața Rusiei.

Atât SUA cât și Uniunea Europeană au încercat să oprească construcția conductei, de teama obligațiilor pe care le poate aduce o astfel de relație cu Rusia.

Faptul că Nord Stream 2 trece prin Marea Baltică slăbește poziția Ucrainei ca intermediar. Aproximativ o treime din gazul rusesc care intră în Europa trece, în prezent, prin Ucraina, așadar încercarea rușilor de a ocoli Ucraina a tras semnale de alarmă pentru mulți. Înainte de construirea Nord Stream 1, două treimi din exporturile rusești treceau prin Ucraina.

Traseul conductei Nord Stream II: se construiește ultima porțiune.
Traseul conductei Nord Stream II: se construiește ultima porțiune.

Construcția conductei a fost deja întârziată de mai multe ori, din cauza sancțiunilor și a fricilor Europei, care pare să nu-și dorească acest proiect.

Administrația Merkel susține în continuare proiectul Nord Stream 2, în ciuda divergențelor cu Rusia, abordând proiectul din punct de vedere economic. Nu se știe încă ce atitudine va avea Germania în viitor: potențialii succesori ai cancelarului Merke, au opinii diferite despre Nord Stream 2. Armin Laschet, liderul Uniunii Creștin Democrate, a susținut renunțarea la sancțiuni asupra firmei care se ocupă de conductă. Annalena Baerbock, candidatul Verzilor, a susținut că Nord Stream 2 ar putea submina securitatea Ucrainei și că este un pericol pentru mediu.

SUA au intervenit în dezbaterea Nord Stream 2 deoarece consideră că Europa va fi și mai dependentă de resursele rusești. Americanii doresc să-și sporească propriile vânzări de gaze naturale către Europa. Europa importă gaze naturale și din Norvegia, Qatar, și mai multe state africane.

Război rece, potențial de încălzire?

Mulți consideră conducta Nord Stream 2 drept o amenințare pentru securitatea Europei, spunând că rușii s-ar putea infiltra în Europa, sub pretextul lucrărilor la conductă, pentru a spiona. Americanii și suedezii consideră că rușii și-ar putea instala dispozitive de supraveghere în infrastructura conductei.

Rușii spionează Germania la fel de mult cum o făceau pe timpul Războiului Rece, conform lui Thomas Haldenwang. În anii '80, pe podul Glienicke între Potsdam și Berlinul de Vest se făcea schimb de spioni luați prizonieri.
Rușii spionează Germania la fel de mult cum o făceau pe timpul Războiului Rece, conform lui Thomas Haldenwang. În anii '80, pe podul Glienicke între Potsdam și Berlinul de Vest se făcea schimb de spioni luați prizonieri.

Rusia a mai fost prinsă spionând Germania. În februarie anul acesta, un bărbat supranumit Jens F., angajat al unei companii care menținea echipamentul electric din Bundestag, a fost acuzat de spionaj: acesta accesa date pe care le transmitea unui angajat al Ambasadei Rusiei la Berlin. În 2015, computerele Bundestagului au fost atacate de hackerii ruși.

Polonia consideră că Rusia ar putea lansa o flotă în Marea Baltică, sub pretextul protejării conductei, ceea ce ar putea bloca acest nodul important de transport. Conducta trece prin Zona Economică Exclusivă a Finlandei, Suediei și Danemarcei, ceea ce este atât un avantaj economic cât și un risc de securitate. Marea Baltică este adesea folosită în exercițiile NATO.

Când polonezii au amendat Gazprom în 2020, Rusia a lansat o campanie de dezinformare pentru a sugera că Polonia ar fi acționat la ordinele Statelor Unite. O parte din banii câștigați de Rusia prin Nord Stream 2 ar putea fi reinvestiți în campaniile de dezinformare și destabilizare a vestului, arată alți comentatori.

Ucraina dorește la orice preț oprirea conductei Nord Stream 2. Președintele Zelenski a spus că aceasta este „o armă veritabilă în mâinile Federației Ruse” și a rugat americanii să sancționeze în continuare Gazprom.

Relației Rusia-Germania

Rusia și Germania, ca state moderne, au fost conectate politic și economic încă de la sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anii ‘60, Germania și-a dezvoltat așa-numita Ostpolitik, o politică care căuta îmbunătățirea relațiilor economice și diplomatice prin cooperarea cu URSS și blocul estic. Din Ostpolitik provin primele parteneriate energetice între Rusia și Germania. Potrivit Institutului German pentru Politică Externă, Ostpolitik a ajutat la crearea unei atmosfere politice în care s-a putut discuta cu succes reunificarea Germaniei.

Roman Herzog (stânga) și Boris Yeltsin în 1997.
Roman Herzog (stânga) și Boris Yeltsin în 1997.

Între 1990 și 1996, germanii au plătit miliarde către Rusia - în ajutoare, pentru retragerea armatei din Republica Democrată Germană, prin contribuții la FMI și alte instrumente internaționale. Perioada aceasta a fost printre cele mai pozitive pentru relația bilaterală. În 1997, Președintele Herzog a declarat că „destinele popoarelor noastre [Rusia și Germania] sunt strâns legate”; Cancelarul Helmut Kohl era considerat cel mai bun prieten al lui Yeltsin în vest. Astfel s-au pus bazele relației moderne dintre Rusia și Germania.

Mikhail Gorbaciov (stânga) și Helmut Kohl în 1990.
Mikhail Gorbaciov (stânga) și Helmut Kohl în 1990.

Venirea Angelei Merkel la guvernarea Germaniei a schimbat natura relațiilor bilaterale. De unde predecesorii săi erau deschiși către Rusia, Merkel a fost dintotdeauna sceptică în ceea ce privește politicile lui Putin. Cu toate acestea, între 1991 și 2012, abordarea europeană a fost aceea că Rusia nu este o amenințare. Relațiile economice dintre Rusia și Germania erau bune, dar nu erau parteneri economici majori.

Angela Merkel și Vladimir Putin în 2020.
Angela Merkel și Vladimir Putin în 2020.

Invazia Georgiei de către Rusia, în 2012, a schimbat relațiile cu Europa. Medierea conflictului a fost făcută de germani și francezi, iar apoi a urmat regândirea arhitecturii relațiilor Europa-Rusia. Noua arhitectură diplomatică nu a putut fi pusă în practică, deoarece realegerea lui Putin în 2012 a spulberat speranțele vestului că Rusia se va schimba. Doi ani mai târziu, această relație cu Europa a atins cel mai scăzut punct din ultimele două decenii.

Anexarea Crimeei în 2014 a arătat Europei că Rusia nu este doar un partener pasiv și amiabil, ci o putere care trebuie abordată printr-o strategie serioasă. Germania a fost țara cea mai implicată în relațiile cu Rusia în acele momente în care Ucraina devenise cea mai mare problemă din spațiul transatlantic. Germania a mediat între Rusia, UE și NATO, încercând să-i aducă pe ruși de partea europenilor și să-i facă pe europeni să nu îi antagonizeze pe ruși. Germania a devenit, prin rolul său primar în rezolvarea crizei din Ucraina, printre cele mai mari puteri din UE, conform unei lucrări din jurnalul German Politics.

Criza din 2014 a schimbat profund relațiile germano-ruse. Încrederea Germaniei în Rusia s-a pierdut. Deși canalele diplomatice au rămas deschise, Germania a devenit reticentă după 2014. Relațiile economice dintre Rusia și Germania au scăzut semnificativ între 2014 și 2016, în toate domeniile, mai puțin energia.

Video | Noaptea Muzeelor: cele mai importante momente
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:02 0:00
XS
SM
MD
LG