Proiectul de lege inițiat de 28 de parlamentari USR, la inițiativa fostului ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea și a deputatului Vlad Duruș a născut controverse aprinse pe rețelele de socializare. Formulările vagi, care dau loc de interpretări laxe în lege, dar și faptul că multe alte inițiative similare au fost considerate de Parlament ca fiind contrare jurisprudenței CEDO, Constituției, dar și dublate de legi deja în vigoare, ridică semne de întrebare. USR nu este primul partid care cere o lege în acest sens. PNL și PSD au făcut-o încă din 2016, dar au eșuat pentru că propunerile lor, asemănătoare cu ale USR, nu respectau tehnica legislativă.
Europa Liberă: Am văzut că au fost mai multe inițiative de genul acesta, inclusiv a liberalilor, care seamănă destul de mult cu cea pe care ați depus-o. De unde nevoia aceasta, considerați că e un pericol reinstaurarea dictaturii comuniste, cum zice acolo în proiect?
Cristian Ghinea: „Cred că nu trebuie să lăsăm lucrurile la jumătatea drumului. România a făcut o condamnare explicită, oficială, la cel mai înalt nivel, a dictaturii comuniste, însă nu a făcut pasul logic mai departe, de evaporare a legitimității acestor idei din spațiul public.
Este o decomunizare întârziată, dar necesară. Pentru că sunt două fenomene. Comunismul vechi, atât ca structură de oameni care au rămas cu nostalgii și care vorbesc de bine acel regim criminal și fac asta fără niciun fel de timorare. Sigur că ne apărăm democrația, democrația trebuie să fie proprietarul legitim al spațiului public. Pe de altă parte, mai este un curent nou-comunist, de oameni care nu au cunoscut direct acele vremuri, care socializează pe internet, în universități și așa mai departe și care au început să facă o propagandă explicită comunistă. Aceste două genuri de manifestare nu sunt legitime în spațiul public al unei democrații.
Al doilea argument important. România are deja o lege similară, privitoare la propaganda fascistă și legionară, iar această lege, care este din punct de vedere al tehnicii legislative, o copie exactă a acelei legi, nu face decât să facă al doilea pas necesar. Este anormal ca România, care a fost o țară abuzată, descompusă de cele două totalitarisme, să îl condamne doar pe unul dintre ele, să aibă o politică doar împotriva unuia dintre ele. Este anormal și dă și un semnal foarte prost. Ce înțeleg copiii noștri, că nu ai voie să faci propagandă pentru Hitler sau pentru Codreanu, dar este ok să faci propagandă pentru Mao sau Ceaușescu? De ce cele două rânduri de criminali nu ar trebui să arate la fel?”.
Europa Liberă: Bun, dar pedeapsa cu închisoarea și ce prevederi sunt în proiect, inclusiv cele cu simboluri, lasă loc de interpretări destul de largi. Adică, se întâlnesc unii care discută pe net despre comunism și ar trebui condamnați la închisoare?
Cristian Ghinea: „Hai să fim serioși. Acolo sunt niște marje de pedepse care permit statului român să propună niște pedepse în funcție de gravitatea faptei. Evident că dacă cineva face propagandă pe net, va primi o pedeapsă potrivită, alta este să organizezi o organizație de tip comunist, care să își propună instaurarea unui regim de teroare socială, unde s-ar cere pedeapsa maximă. Atenție, organizațiile sunt definite ca fiind cel puțin trei oameni, deci nu unul care se află singur pe balcon”.
Europa Liberă: Să zicem că sunt trei pensionari care spun ce bine era pe vremea lui Ceaușescu...
Cristian Ghinea: „Asta nu intră la propagandă. Este o lege pe care o avem deja. Vi se pare că sunt pline pușcăriile de fasciști? Statul român are la dispoziție acest instrument legal, ca în cazul în care fenomenul se agravează sau avem manifestări evidente, să fie folosit. Primul efect este descurajarea acestor manifestări”.
Europa Liberă: Asta era următoarea întrebare. Există deja legi care interzic inclusiv chestiunea cu comunismul, dacă contravine organizării statului de drept și așa mai departe, este legea siguranței naționale…
Cristian Ghinea: „Este legea care se referă la serviciile secrete. Acea lege dă un mandat serviciilor secrete să acționeze împotriva organizațiilor comuniste. Este bine că există acest mandat, dar nu este suficient. Nu trebuie să ne luptăm cu comunismul doar prin serviciile secrete. Procuratura statului român trebuie să aibă un mandat legitim să apere democrația de manifestările comuniste. De ce doar SRI-ul să se ocupe?”
Europa Liberă: Dar nu se ocupă doar SRI-ul, și în Codul Penal sunt prevăzute pedepse pentru încălcarea legii siguranței naționale.
Cristian Ghinea: „Una este cineva care încalcă siguranța națională plecând de la idei comuniste, ceea ce duce sarcina probei la un nivel foarte mare – omul acela trebuie să dovedească statul că se apucă să asasineze oameni politici sau să pună bombe, Doamne ferește… Atunci este un atentat la siguranța națională. Această lege pe care o propunem noi nu merge în acea direcție, merge spre evacuarea din spațiul public a acestor idei. Este o formă de limitare a ce se poate vorbi în România? Este! Este necesară? Eu cred că este. Și argumentul este că dacă tot avem pentru un totalitarism, haide să avem pentru amândouă. Dacă România este un spațiu al totalei libertăți de exprimare, atunci haide să renunțăm la tot ce înseamnă criminalizarea propagandei totalitariste. Această situație în care avem doar jumătate de problemă rezolvată este una inacceptabilă, care dă un spor de legitimitate comunismului. Orice comunist poate spune: nu ai voie să fii fascist în România, dar comunist poți. Dar de ce? Comunismul a fost odios, avem memorialul Sighet, avem bunicii noștri care au suferit. De ce ai voie să te manifești comunist în România? Este o lipsă de bun simț, eu nu înțeleg reacțiile emoționale”.
Europa Liberă: Dar vi se pare că în momentul acesta, în spațiul public românesc, este așa un pericol revenirea comunismului, simbolurile? Ne uităm la partidele comuniste care există, ele sunt niște glume, nu reprezintă nimic nici măcar electoral.
Cristian Ghinea: „Cred că așa se gândeau și oamenii din interbelic, că erau o glumă acei 300 de ilegaliști. Dar nu vreau să spun că acest proiect este prima prioritate a USR sau a mea personală. Eu ca ziarist am scris despre aceste idei acum 10 ani, eu ca om politic am vorbit despre aceste idei. Nu este principala mea preocupare, eu mă ocup de fonduri europene, am adus 7 miliarde de euro fonduri europene în România, îmi propun să ajung în Parlamentul European, să mă ocup de fonduri europene. Dar nu înseamnă că nu trebuie să o facem și pe asta. De ce acum? Este un proiect care s-a maturat, nu este un proiect făcut de pe o zi pe alta. L-am discutat în interiorul partidului de 6 luni, de pe 23 august anul trecut, a fost un moment simbolic. (…) Am implicat aici specialiști, pe Cristian Vasile, care este membru USR și care a fost membru al Comisiei Tismăneanu. Este o lege discutată cu diverși juriști și care cred că vine cu o formă rezonabilă de a pune în oglindă și niște sancțiuni împotriva propagandei comuniste”.
Europa Liberă: Dar v-ați uitat și la argumentele legislative pentru care inițiative similare au picat? Adică jurisprudența CEDO și așa mai departe.
Cristian Ghinea: „M-am uitat și am încercat să definim cât mai clar aceste chestiuni, ca să nu fie respectivele probleme. Dar trebuie să avem acest test al voinței politice. Vrem noi în România să ne protejăm spațiul public, să fim egali protejați și de fascism, și de comunism? Pentru că dacă această lege nu este conformă jurisprudenței CEDO, nici legea similară, deja existentă, nu ar trebui să fie. Noi nu putem să stabilim ca țară că protejăm libertatea de exprimare de aici până aici, dar doar în cazul comuniștilor, nu și al fasciștilor. Este o inegalitate de tratament și atenție, eu nu militez să renunțăm la decriminalizarea fascismului. Nu! Ca democrat convins ce sunt, cred că trebuie să existe atât legea care este deja în vigoare, cât și această lege pe care o propunem noi, astfel încât spațiul public să fie protejat.
Știu discuțiile la nivel de filosofie politică. Avem în acest sens o tendință americană și britanică a libertății absolute, avem în același timp o tendință continental-europeană care spune că noi, niște societăți traumatizate de totalitarisme, vedem legitim să ne protejăm spațiul public. Or, noi, România, suntem o societate traumatizată profund de comunism și cred că avem dreptul legitim să spunem acest lucru”.
