De o lună, românii stau cu ochii pe comunicatele guvernului privind evoluția pandemiei de coronavirus. Toate sunt semnate de ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume.
Am cerut Guvernului și ministerului de Interne să ne comunice componența acestui grup, cine face parte din el și în ce bază a fost format. Nu am găsit publicat un act prin care au luat ființă aceste „grupuri”, cine a decis înființarea lor și componența acestora.
Executivul ne-a transmis că „Grupul de Comunicare Strategică este compus din experți în comunicare ai următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul de Telecomunicații Speciale. De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică poate fi suplimentat cu specialiști de la alte instituții, în funcție de necesitate”, se arată în răspunsul executivului.
Reprezentanți lipsă
Guvernul mai susține că baza legală a constituirii Grupului de Comunicare Strategică este Hotărârea nr. 2 din 24 februarie 2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU), document care instituie o serie de măsuri pentru creșterea capacității de intervenție în prevenirea și combaterea infecțiilor cu coronavirus.
La articolul 6 din hotărârea amintită, semnată de ministrul de Interne Marcel Vela, se prevede „înființarea unui grup de comunicare strategică sub coordonarea DSU cu reprezentanți din toate instituțiile implicate”.
Juriștii consultați de Europa Liberă sunt de părere că este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.
Raed Arafat, singurul nume public
Un alt grup, numit Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU. Hotărârile acestuia sunt supuse spre aprobare Comitetului Național. „Grupul de suport tehnico-științific este condus de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și este format din experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători din diverse domenii, în special din domeniul medical, epidemiologic şi boli infecţioase”, susține Guvernul.
Nici de această dată, executivul nu face publice numele acestor specialiști și experți. Nu se știe când a fost constituit Grupul de suport, baza legală a acestei structuri fiind un articol din OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care arată că „pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, CNSSU poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.”
Un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiza impactului economic, financiar și bugetar a fost instituit de guvernul Orban pe 11 martie, printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Ionel Dancă, șeful Cancelariei, anunța atunci că din componența acestui grup fac parte reprezentanți ai ministerului Finanțelor Publice, ministerul Economiei, ministerul Transporturilor, ministerul Muncii, ministerul Sănătății și ministerul de Externe.
Informație de interes public
Mircea Toma de la ActiveWatch consideră că este o informație de interes public componența acestor grupuri și guvernul trebuie să răspundă. „Ce a făcut în ultima săptămână Grupul de comunicare, restrângând accesul la informație prin interdicția de a transmite date către prefecturi, sau când au trecut de la două informări pe zi la una, nu-i deloc în regulă. Pune ceva în loc. Dacă restrângi discursul, inviți la dezinformare, îți vei lua informațiile de aiurea. Transparența este abecedarul basic de comunicare în situație de criză. Cineva acolo le dictează exact contrariul: presa este inamicul, ne ascundem. Asta costă. Lipsa de transparență în asemenea momente este parte din criză, participă la criză. Comunici prompt și transparent, reduci o parte din criză”, consideră Mircea Toma, președintele asociației ActiveWatch.
În ciuda specialiștilor din Grupul de Comunicare, informările acestora sunt contradictorii, în unele cazuri fiind nevoie de erată. „Menționăm că, dintr-o eroare de raportare, decesul anterior comunicat cu numărul 11 a fost deja raportat ca decesul cu numărul 5, în cursul zilei de ieri, 23 martie a.c.”, se arată într-un astfel de comunicat oficial de ieri.
