În lipsa unor legi clare în acest sens și a practicii unor state de a interpreta deciziile judecătorești din România, tot mai mulți condamnați aleg să-și afle pedepsele pe alte meleaguri, plecarea lor din țară fiind perfect legală.
„Trebuie pornit de la niște realități. Nu poți să-i ții pe inculpați pe măsuri preventive pe toată durata procesului penal. O dată ce nu mai au măsuri, pot pleca pe unde vor. O idee bună a fost mandatul european de arestare. Dar văd că tot mai multe țări încep să pună piedici acestui instrument juridic. Italia, mai nou, schimbă modalitatea de executare a pedepselor stabilită de organul emitent. A se vedea cazul Dragoș Săvulescu. Marea Britanie practic reia procesul de la zero și nu mai pune în executare mandatul de arestare. Aceste țări, pe nesimțite, devin practic oaze de scăpare pentru infractorii condamnați români”, declară la Europa Liberă George Matei, judecător la Curtea Militară de Apel București.
O soluție care ar putea implica Poliția este avansată de Cristi Danileț, judecător la Tribunalul Cluj. Poliția să anunțe procurorul că există date că un inculpat urmează să se sustragă pedepsei, iar procurorul să ceară judecătorului arestarea preventivă, arest la domiciliu sau control judiciar cu interdicția de a părăsi localitatea sau țara:
„Când un inculpat intenționează să părăsească țara pentru a se sustrage de la o posibilă condamnare, ar trebui ca procurorul să fie informat. Atunci el va putea cere judecătorului să se ia o măsură preventivă. Asta presupune ca poliția să anunțe procurorul. Dar nu știu în ce măsură ea este eficientă”, afirmă Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Judecată accelerată
O altă soluție propusă de un magistrat, procuror de data aceasta, ar fi ca în cazul infracțiunilor grave controlul judiciar să nu fie ridicat ușor de judecători. „Aș propune ca în cazul infracțiunilor grave procesele să se judece mult mai repede, cu termene săptămânale, astfel încât măsura controlului judiciar să nu fie ridicată mai devreme de pronunțare. Controlul judiciar se comunică și la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Teoretic, un suspect sub control judiciar nu ar putea să iasă din țară, dar să ne aducem aminte de Sebastian Ghiță, care a fugit din România fiind filat de polițiști”, declară procurorul.
Nu poti blama dorința oricarui potențial condamnat să scape de executarea pedepsei. Este umană reacția
Revenind la practica unor state de a nu recunoaște deciziile de condamnare emise de instanțele din țară, judecătorul Matei consideră că acest lucru nu este imputabil autorităților din România și că este firesc ca, pe viitor, tot mai mulți condamnați să se stabilească în aceste țări.
„Nu poti blama dorința oricarui potențial condamnat să scape de executarea pedepsei. Este umană reacția. Este deci de așteptat ca toate persoanele în situații similare să părăsească teritoriul Romîniei cu câteva zile înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și să aștepte pronunțarea în țări ca Italia sau Marea Britanie. Faptul că justiția din aceste țări dă interpretări interesante normelor referitoare la mandatul european de arestare, interpretări ce au drept consecință practică neexecutarea de facto a acestor mandate emise de autoritățile române, nu este imputabil autorităților judiciare române”, mai consideră judecătorul George Matei.
Ultimul exemplu de condamnat plecat din țară înainte de pronunțarea unei decizii definitive este cel al fostului europarlamentar PDL Marian Zlotea, condamnat pe 13 ianuarie la o pedeapsă de 8 ani și jumătate de închisoare de Curtea de Apel București pentru fapte de corupție. La câteva ore de la pronunțarea deciziei instanței, Zlotea a anunțat pe Facebook că a plecat din România și că a cerut statut de refugiat politic în altă țară.
Prințul Paul Al României, condamnat în dosarul „Ferma Băneasa” la 3 ani și 4 luni închisoare, a plecat din țară înainte de propunțare și, potrivit spuselor soției sale, s-ar afla în Portugalia. Dat în urmărire internațională, acesta spune că va cere azil politic.
Dispărută este și Nela Ignatenko, fostă Păvăloiu(56 de ani), condamnată la 5 ani închisoare cu executare în același dosar. Păvăloiu nu a fost găsită de polițiști la domiciliu, fotografia ei fiind postată la secțiunea „urmăriți” a Poliției Române.
Azil politic a cerut în Republica Moldova și fostul deputat Cristian Rizea, condamnat definitiv, în martie 2019, la o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare pentru trafic de influență. În noiembrie 2020, Rizea a fost reținut la Chișinău și urmează a fi extrădat.
Dragoș Săvulescu, fost acționar al clubului Dinamo, a fost condamnat în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje de la Constanța. A primit o pedeapsă definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare. Plecat în Italia înainte de pronunțare, Săvulescu a fost reținut o noapte de autorități. Pe 15 septembrie 2020, Curtea de Apel din Napoli a refuzat predarea lui Dragoș Săvulescu autorităților române în baza mandatului European de arestare și au decis ca acesta să-și execute pedeapsa în Italia. Ulterior, pe 13 octombrie 2020, la cererea procurorului general al Republicii Italiene şi a avocaţilor lui Săvulescu, Curtea de Apel Napoli i-a aplicat acestuia un decret de grațiere din 2006 prin care i-a scăzut 3 ani din pedeapsă. Rămas cu o pedeapsă de 2 ani și 6 luni, instanța italiană a mai decis ca aceasta să fie cu suspendare.
Dispărut din țară este și afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat în vara anului trecut la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni închisoare pentru trafic de influență. Dat în urmărire internațională, Strutinsky mai are o condamnare în primă instanță la 7 ani și 10 luni cu executare în dosarul „Polaris”.
În decembrie 2016, fostul deputat Sebastian Ghiță a fugit din țară când era sub control judiciar și nu avea voie să părăsească România. La graniță nu a fost verificat, iar Poliția a anunțat un control de fond privind modul în care a scăpat de filajul agenților. Concluziile raportului nu au fost făcute publice nici în ziua de azi.
Daniel Dragomir este alt exemplu de condamnat definitiv care a părăsit țara înainte de sentință. Fostul ofițer SRI are de ispășit o pedeapsă de 3 ani și 10 luni, sentință definitivă din iunie 2020. Potrivit unor surse judiciare, Dragomir ar fi ieșit din țară cu mașina, cu o zi înainte de hotărârea judecătorilor.
Condamnat la 7 ani închisoare în dosarul „Băneasa” încă din 2 august 2017, milionarul Puiu Popoviciu se află la Londra, de unde contestă mandatul de extrădare. A pierdut în prima fază, iar pe 12 iulie 2019 Popoviciu a declarat apel. Audierile urmează să fie reluate în martie 2021.
În aceeași situație se află și Alexander Adamescu pe numele căruia este emis un mandat de arestare în lipsă. Aflat și el la Londra, Adamescu ar putea fi extrădat în urma unei decizii a Curții Supreme a Marii Britanii. DNA a obținut încă de acum patru ani un mandat internațional de arestare. Până acum, cererea statului român a fost judecată de instanțele britanice.
Potrivit unei statistici a Administrației Naționale a Penitenciarelor din iulie 2020, unul din cinci condamnați definitiv este de negăsit. Astfel, 4.514 persoane condamnate definitiv sunt date în urmărire națională și internațională.
