Printr-o ordonanță de urgență aprobată în ședința de pe 14 mai, Guvernul a flexibilizat programul Anghel Saligny, care este în vigoare din 2021.
Mai exact, primăriile comunelor, consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitară vor putea depune documentele pentru obținerea finanțării și să lanseze licitațiile fără un termen limită.
„Guvernul a adus unele modificări care flexibilizează procedurile și sunt în măsură să sprijine autoritățile locale să obțină finanțare pentru investițiile în sistemele de alimentare cu apă și canalizare, drumuri, poduri, alimentare cu apă și cu gaze”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, după ședința de Guvern organizată la Brașov.
„Sunt peste 1.500 de proiecte de investiții care vor putea fi finanțate și ca urmare a acestor modificări”, a completat el.
Primarii au păreri împărțite. Contactați de Europa Liberă, unii spun că modificările ar putea avea un efect contrar și să „recompenseze nemunca”, în timp ce alții reclamă birocrația excesivă care nu a ocolit nici acest program.
Termenele limită, eliminate din program
În urma modificărilor din Ordonanța de Urgență a Guvernului din 14 mai, beneficiarii proiectelor de apă, canalizare, gaze, drumuri și poduri nu vor mai fi obligați să semneze contractele de finanțare în doi ani de la includerea în lista de finanțare, publicată prin ordin de ministru, și nici să lanseze licitațiile în maximum un an de la semnarea contractului de finanțare.
De asemenea, din Ordonanța inițială de aprobare a programului „Anghel Saligny”, aprobată în 2021, au fost eliminate prevederile conform cărora în comunele unde sunt în curs de realizare lucrări la sistemele de apă și canalizare acestea trebuie finalizate în doi ani de la data acceptării la finanțare.
A fost eliminată și prevederea conform cărora primăriile care au obținut finanțare pentru modernizarea de drumuri - și aveau în lucru proiecte de apă și canalizare - să fie obligați să transmită documentele necesare finanțării în doi ani și jumătate de la includerea în listă.
Cererile de finanțare pentru proiectele de infrastructură (apă, canal, drumuri, gaze) au fost depuse în toamna anului 2021, fiind propuse peste 7.300 de proiecte, în valoare de peste 128 miliarde de lei. Pe baza criteriilor de selecție, au fost acceptate 4.844 de proiecte de investiții, în valoare de 52,5 miliarde de lei (10,5 miliarde de euro), conform notei de fundamentare a Ordonanței adoptate recent de Guvern.
Ministerul Dezvoltării a publicat treptat, pe fiecare județ în parte; o listă cvasi-completă cu proiectele finanțate a fost finalizată în octombrie 2022, dar a mai suferit completări și ulterior.
Pentru finanțarea proiectelor de gaze naturale - introduse ulterior în program - cererile de finanțare s-au depus în primăvara anului 2022, fiind depuse asemenea cereri pentru peste 1.200 de proiecte. Au fost acceptate peste 700 de proiecte, la care s-au adăugat cele 104 proiecte transferate dintr-un program cu bani europeni. Bugetul total pentru gaze este de 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).
Comunele sunt principalele beneficiare ale programului în valoare totală de 13 miliarde de euro (65 de miliarde de lei), bani asigurați de la bugetul de stat pe perioada 2022-2028.
Reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACOR) spun că inițiativa Executivului este binevenită, întrucât numeroase localități nu reușeau să se încadreze în termene.
Președintele ACOR, Emil Drăghici, primar în comuna Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, spune că inițiativa Guvernului nu trebuie privită ca una electorală.
„Nu este Guvernul cel care vine în sprijinul cererilor solicitanților? Dacă nu ar fi răspuns, înseamnă că nu își exercita misiunea, nu? În acest caz au existat cereri din partea mai multor beneficiari”, spune Emil Drăghici pentru Europa Liberă.
El spune că proiectul de modernizare a drumurilor din localitatea pe care o conduce, în valoare de 3 milioane de euro, este gata în proporție de 50%, alte localități au întâmpinat probleme.
Președintele ACOR a indicat în mod special lipsa cadastrării terenurilor, deoarece primăriile din țară nu dispun de suficienți specialiști.
Politologul Septimius Pârvu, de la think thank-ul Expert Forum, spune că ordonanța Guvernului vine și dintr-o nevoie, dar, din cauza momentului, nu poate face abstracție de campania electorală.
„E o realitate că sunt comune care au capacitate redusă de a parcurge și depune la timp toate documentațiile, nu au oamenii necesari, dar există și un beneficiu electoral pentru acele comunități”, subliniază Septimius Pârvu, specialistul Expert Forum care a monitorizat constant evoluția programului „Saligny”.
„Poate că se încearcă și depășirea unui blocaj, pentru că listele de finanțare au fost aprobate de la final de 2021 și unii depășeau deja termenul de doi ani, dar această discuție trebuia purtată la început, nu?”, adaugă el.
Temerea sa este ca eliminarea termenelor limită ar putea duce la prelungirea la nesfârșit a unor proiecte stringente pentru comunitățile din mediul rural, după modelul PNDL 1 și 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală) pe care Anghel Saligny le continuă.
Deși primul dintre PNDL-uri a fost aprobat încă din 2012, nici acum nu sunt finalizate toate proiectele care au primit finanțare.
Dintre cele 11.500 de contracte finanțate în cele două PNDL-uri - cu valoare de 9 miliarde de euro - 3.100 sunt încă în derulare, conform ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea.
„Termenele limită au fost introduse în Anghel Saligny inclusiv la sesizările noastre ca urmare a PNDL-urilor, pentru că am asistat la proiecte mult întinse în timp. Prin faptul că se elimină aceste termene riscăm să lungim proiectele foarte mult”, adaugă ministrul.
Primăriile au reclamat probleme care nu ar fi responsabilitatea lor
Conform ministrului Adrian Veștea, primăriile au reclamat numeroase probleme care le împiedicau să depună în platforma electronică a Ministerului Dezvoltării toate documentele necesare semnării contractelor de finanțare, astfel că proiectele riscau să nu primească fondurile.
Președintele ACOR, Emil Drăghici, menționează la rândul său că unele comune și-au transmis nemulțumirile la București, deoarece nu au reușit să facă față tuturor exigențelor programului în termenele fixate inițial.
Dacă Guvernul nu opera modificările din OUG-ul adoptat pe 14 mai, aproximativ 1.500 de proiecte riscau să nu mai fie realizate, adaugă ministrul Veștea.
Mai exact, din cele peste 5.500 de proiecte (peste 4.800 pentru apă, canal, drumuri și poduri, restul pentru gaze) depuse de peste 3.100 de primării din țară (dintr-un total de 3.228) peste 27% ar fi trebuit eliminate din listă, conform prevederilor ordonanței din 2021 prin care fusese aprobat proiectul Anghel Saligny.
„De cele mai multe ori sunt aspecte care nu sunt din vina lor, (documente, n.r.) care nu le pot încărca; unele țin de situația cadastrală a zonelor pe care urmează să se desfășoare acele investiții; în alte situații ești nevoit și depinzi de operatorul regional care urmează să introducă rețelele de apă și canalizare, ca, ulterior, să intervii cu infrastructura rutieră”, a spus ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea.
Conform acestuia, până în prezent au fost semnate 3.416 contracte de finanțare, în valoare de 39 de miliarde de lei (7,8 miliarde de euro) din care peste 3.300 pentru rețele de apă, canalizare și modernizarea de drumuri și poduri, respectiv 85 pentru gaze naturale, a spus ministrul.
Valoarea programului a fost suplimentată în 2022 până la 65,5 de miliarde de lei (aproximativ 13 miliarde de euro), care sunt asigurați de la bugetul de stat în perioada 2022-2028. Inițial programul avea prevăzută o finanțare mai mică, de 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro).
Cei mai mulți bani - 6 miliarde de euro - merg pentru modernizarea de drumuri și poduri, 4,5 miliarde de euro pentru sisteme de apă și canalizare, respectiv 2,5 miliarde pentru proiecte de racordare la gaze naturale.
Primar: Birocrația e cea care ține lucrurile pe loc!
Europa Liberă a încercat să ia legătura cu primari din localități unde nu au fost semnate încă contracte de finanțare, dar aceștia nu pot fi foarte ușor identificați.
Deși în cea mai recentă listă a implementării proiectelor - din decembrie 2023 și disponibilă pe site-ul Ministerului Dezvoltării - unele proiecte apar ca necontractate, unii din primarii pe care i-am contactat spun că între timp au semnat contractele.
Durează uneori foarte mult obținerea unui aviz, personalul de la unele regii este super aglomerat, asta este problema pe care cei de la centru trebuie să o rezolve
Comuna Comana, Giurgiu, are aprobat un proiect de 14,3 milioane de lei pentru asfaltarea drumurilor din cele cinci sate ale comunei, pe o lungime totală de 30 de kilometri, spune edilul acestei comune.
Primarul Aurel Enache spune că a semnat contractul de finanțare în acest an și a fost demarată licitația pentru alegerea constructorului.
„Au mai fost alte proiecte, am mai făcut actualizări, am mai eliminat, am mai adăugat”, explică edilul motivul pentru care abia în 2024 a ajuns să semneze contractul de finanțare.
Comunei i-a fost aprobat în programul Anghel Saligny și un proiect de 10 milioane de lei pentru un sistem inteligent de distribuție a gazelor naturale în localitate.
De altfel, el crede că eliminarea deadline-urilor nu e de fapt o facilitate pentru cetățenii comunelor.
„Ideea este să încerci să derulezi proiecte și pe fonduri europene și prin programe naționale, să te strădui să închei un proiect ca să te poți apuca de următorul”, spune el.
Tiberiu Zelencz, primarul din comuna Mica, județul Cluj, care a accesat un program de 30 de milioane de lei (6 milioane de euro) pentru introducerea canalizării în trei dintre satele comunei, prin Anghel Saligny, spune că deja se lucrează.
Asta după ce contractul a fost semnat în mai 2023, după cum anunța la acel moment primarul, pe contul său de Facebook, subliniind că este cea mai mare finanțare obșinută vreodată de comuna pe care o conduce.
„Am făcut tot ce am putut ca să depunem proiectul cât mai repede și să trecem la treabă. Problema este că, în general, nu doar în acest program birocrația ne dă foarte mult de furcă. Durează uneori foarte mult obținerea unui aviz, personalul de la unele regii este super aglomerat, asta este problema pe care cei de la centru trebuie să o vadă și să o rezolve”, explică el pentru Europa Liberă.
Eliminarea termenelor limită nu îi va ajuta decât pe cei care nu s-au mobilizat să facă toate demersurile la timp, nu și pe cei care sunt puși pe muncă, explică edilul clujean.
La fel consideră și primarul din cea mai mică comună a județului, Ploscoș, cu aproximativ 600 de locuitori, unde tot recent s-a semnat contractul pentru asfaltarea de drumuri, pentru 7 milioane de lei.
„Noi avem drumurile cadastrate, nu am avut probleme la documentație”, spune Aurel Truță, primarul comunei neracordate nici la gaz, nici la rețeaua de apă potabilă și canalizare.
Septimius Pârvu spune că ce ar trebui să facă Guvernul - și Ministerul Dezvoltării în special - este să monitorizeze mult mai atent și chiar să ofere asistență la implementarea proiectelor.
„Nu avem un raport de audit, de performanță, Ministerul ar trebui să își facă această analiză și să vadă: putem implementa toate proiectele, are cine să le facă? Noi am cerut această analiză, după experiențele cu PNDL-urile. Ai dat 50 de miliarde de lei pe PNDL-uri, dai alte 65 de miliarde pe Anghel Saligny, dar nu ai această analiză clară”, spune specialistul Expert Forum.
Sunt îmbunătățiri față de PNDL-uri, însă ar trebui ca raportarea să fie la standarde mai înalte, spune Pârvu.
„Vorbim totuși de peste 60 de miliarde de lei, trebuie să știm mai clar cum se cheltuie, inclusiv dacă lucrările au fost făcute cum trebuie. Înțelegem realitatea de pe teren, chiar și miza politică, dar trebui să analizăm ce a mers și ce nu a mers, ca să nu repetăm greșelile, la un eventual program viitor”, conchide el.
Investiții pentru reducerea decalajelor
În motivarea Ordonanței de Urgență adoptată săptămâna aceasta, reprezentanții Guvernului subliniază că lipsa flexibilizării procedurilor din programul Anghel Saligny ar avea un impact negativ asupra localnicilor, în special asupra celor din mediile defavorizate, în condițiile în care „scopul programului este de a asigura o dezvoltare armonioasă între regiunile României, pentru a putea recupera decalajele de dezvoltare între județe.”
În condițiile în care 27,5% din proiecte (aproximativ 1.500) ar trebui eliminate din program, conform Guvernului, „unele dintre serviciile esenţiale pe care statul şi unităţile administraţiei publice locale trebuie să le asigure cetăţenilor nu pot fi oferite la standarde de calitate şi siguranţă sau nu pot fi oferite deloc în anumite zone.”
Asta ar atrage „afectarea stării de sănătate a populaţiei, a condiţiilor de trai şi imposibilitatea accesării în condiţii de decenţă, siguranţă şi respect a exercitării drepturilor fundamentale.”
De precizat că alocările de fonduri s-au făcut pe județe, conform unui calcul bazat pe ponderea UAT-urilor (unităților admnistrativ teritoriale, adică Primării, Consilii Județene) în totalul UAT-urilor din țară - 50%, respectiv ponderea populației fiecărui județ în populație și indicatorii de necesitate drumuri și apă / canalizare - câte 15%, în timp ce capacitatea financiară a UAT-urilor (invers proporțională cu volumul taxelor și impozitelor colectate) a contat în procent de 20%.
Bucureștiul a fost exclus din mecanismul de calcul pentru alocarea pe județe.
„Față de PNDL-uri alocările par să fi mers în direcția aceasta, a reducerii decalajelor, important este să și vedem proiectele făcute”, spune Septimius Pârvu.
Alocările de fonduri sunt situate în general între 1 miliarde de lei (200 milioane de euro) și 1,5 miliarde de euro.
Bucureștiul a primit inițiat o alocare de 180 de milioane de lei, dar a fost „recuperată” prin includerea la finanțare, în acest an, a unei sume de 750 de milioane de lei pentru refacerea planșeului de la pasajul Unirii, care acoperă Dâmbovița.
MDLPA a publicat lista cu proiectele finanțate începând cu decembrie 2021, fiind actualizată pe parcurs. Spre exemplu, în județul Vrancea numeroase proiecte au fost adăugate în listă într-un apel lansat în 2023.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
