Precizările guvernului sunt făcute în contextul în care, în urmă cu două zile, primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu a declarat la Antena 3 că premierul Ilie Bolojan le-ar fi transmis primarilor că surplusul din taxele locale recent majorate ar ajunge la bugetul național.
„Se pare că nu, se pare că nu rămân la primării pentru că la întâlnirea Asociației Municipiilor din România pe care am avut-o cu premierul României, domnul Bolojan, ne-a anunțat, nu ne-a consultat, că bugetul de anul acesta este fundamentat pe creșterea taxelor locale, care creștere va fi luată la bugetul național. Cu alte cuvinte, primarii cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, banii însă merg către bugetul național”, a declarat vineri Olguța Vasilescu la Antena 3.
Cât privește impactul bugetar al majorării impozitelor locale, aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate va duce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025.
Pentru clădiri creșterea va fi de 1,42 de miliarde lei, pentru terenuri de 1,09 miliarde lei iar pentru autoturisme și alte mijloace de transport de 1,18 miliarde de lei.
Guvernul a explicat și de ce „se impunea” o reformă a impozitării proprietății și spune că România a fost până de curând una din țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene, doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % cât este media UE.
Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta, motivează guvernul în comunicatul remis presei duminică, iar valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
De asemenea, gradul de încasare era redus - peste 1/3 din impozite nu erau încasate - iar impozitele nu erau actualizate cu rata inflației, ceea ce ar fi dus la „pierderi importante” de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale.
„Nu mai puteam continua în felul acesta”, spune guvernul, care amintește că reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.
Totodată, aceeași reformă este prevăzută și în angajamentul asumat de guvern în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
„Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale”, amintește guvernul Bolojan.
„Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 - între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”, arată sursa citată.
Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor asumate de România la UE, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie și a atacurilor opoziției, ceea ce a întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare, de unde și problemele la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între UAT-uri, explică executivul.
Ce modificări au fost făcute la impozitarea clădirilor și terenurilor
Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.
Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.
Modificările făcute de Guvern privesc:
Actualizarea bazei de impozitare
• A fost eliminată utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică iar baza de impozitare pentru clădiri și terenuri a fost recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
• A crescut baza de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.
Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate
• Lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili pentru conformare la jalonul de profil din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;
•Facilitățile, stabilite doar de UAT-uri, rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior.
Consolidarea rolului autorităților locale
• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:
- stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
- de a decide eventuale reduceri sau facilități;
- de a adapta nivelul taxelor la specificul local.
Modificările au eliminat la valoarea impozabilă reducerile cu până la 50% pentru clădiri foarte vechi, de peste 100 de ani, pe cele de 30% pentru clădiri între 50–100 ani și de 10% pentru clădiri între 30–50 ani, la care se adăuga reducerea suplimentară de până acum de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente.
Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică creșterea și de 70%, explică guvernul.
Acum, autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.
De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ care ține cont de capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, spune guvernul.
În reforma aferentă jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.
Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.
Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.
Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR, spune guvernul.
În acest mod, sistemul fiscal urmărește orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Cât privește impozitarea autoturismelor hibrid, comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR, motivează guvernul României.
Astfel, jalonul M59, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să existe un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
