Linkuri accesibilitate

Negocieri Guvern - patronate - sindicate pe tema salariului minim


Negocieri ale Guvernului Ciolacu cu patronatele și sindicatele reunite la Palatul Victoria în Consiliul Tripartit, pentru stabilirea valorii salariului minim în construcții, agricultură și indusitra alimentară.
Negocieri ale Guvernului Ciolacu cu patronatele și sindicatele reunite la Palatul Victoria în Consiliul Tripartit, pentru stabilirea valorii salariului minim în construcții, agricultură și indusitra alimentară.

Noul salariu minim în construcții va fi de 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară de 3.436 lei, au convenit Guvernul, patronatele și sindicatele în Consiliul Național Tripartit, întrunit miercuri.

Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu, care spune că guvernul este pregătit să adopte ordonanța de urgență referitoare la noul salariu minim din cele două sectoare economice.

„Am convenit astăzi, împreună cu patronatele şi sindicatele, în Consiliul Naţional Tripartit, noile valori ale salariilor minime în construcţii, agricultură şi industria alimentară (...). Iar prin acordul de azi, atât noul salariu minim în construcţii, de 4.582 de lei, cât şi cel din agricultură şi industria alimentară, de 3.436 de lei, garantează că nu se pierde nici măcar un leu din salariile nete”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

El a explicat că, odată cu promulgarea pachetului fiscal-bugetar de președintele României, vor putea fi aplicate şi aceste prevederi care ar fi fost gândite pentru a proteja veniturile tuturor salariaţilor din construcţii şi agricultură.

Blocul Național Sindical (BNS) a pus miercuri la dispoziția presei proiectul de ordonanță de urgență și nota de fundamentare redactate după ședința Consiliului Național Tripartit la care a participat.

Reprezentanţii BNS spun că pentru circa 1,8 milioane de angajaţi care au salariul minim începând cu luna noiembrie, venitul minim net va fi diminuat cu 83 de lei și că o corecţie a veniturilor nete pentru salariaţii plătiţi cu venitul minim brut de 3.300 lei este realizabilă abia de la 1 ianuarie 2024, odată cu aprobarea unei noi valori pentru salariul minim.

BNS a salutat decizia de miercuri a guvernului, dar și-a exprimat regretul că Executivul nu a ținut cont la momentul potrivit de propunerile BNS, atunci când a adoptat pachetul de măsuri fiscale.

„Eliminarea târzie prin adoptarea acestui proiect de OUG va afecta circa 1,8 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, în valoare de 3.300 de lei brut. Pentru toţi aceşti salariaţi venitul minim net, începând cu luna noiembrie 2023, va fi diminuat cu 83 de lei. O posibilă corecţie a veniturilor nete pentru salariaţii plătiţi cu venitul minim brut de 3.300 lei este realizabilă abia de la 1 ianuarie 2024, odată cu aprobarea unei noi valori pentru salariul minim”, spune BNS, citat de News.ro.

De la 1 octombrie, salariul minim brut a fost majorat cu 10%, de la 3.000 la 3.300 de lei, fără indemnizații, sporuri şi alte adaosuri.

Peste 1,86 milioane de salariați, cei mai mulți din transporturi, comerț și IMM-uri, adică aproximativ o treime dintre angajații din România, au beneficiat de majorarea cu 300 de lei a salariului minim brut.

În schimb, proiectul de Ordonanță de Urgență care prevedea majorări ale salariilor minime și în construcții și industria agro-alimentară a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței de guvern iar adoptarea sa a fost amânată.

Premierul a explicat atunci că ar fi existat riscul ca majorările propuse - 4.500 de lei în construcții (față de 4.000 de lei în prezent), respectiv 3.500 de lei în agricultură să reprezinte pe viitor o scădere a venitului real, în condițiile în care aceste domenii, precum și industria alimentară nu vom mai fi scutite de plata asigurărilor de sănătate (CASS), conform noilor modificări fiscale.

Astfel, Executivul a decis să retragă in extremis proiectul de pe ordinea de zi.

Cât privește pachetul de măsuri fiscale, pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament, acesta a fost criticat de mediul de afaceri.

Specialiștii consultați de Europa Liberă au spus că sectorul privat va purta cea mai mare povară, comparativ cu cel bugetar, și că măsurile fiscale îi afectează cel mai mult pe contribuabilii cinstiți și deloc pe evazioniști.

Mai mult, firmele s-au plâns că vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% din cifra de afaceri, chiar dacă au pierderi.

Consiliul Economic și Social a atras atenția că „Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice” și a propus ajustarea acestui dezechilibru.

CES dăduse aviz negativ pachetului de măsuri fiscale tocmai pentru că Executivul a eliminat prin ordonanță de urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate din Codul fiscal.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG