În acest timp, polițiștii din Sindicatul Național al Polițiștilor şi al Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne protestau în fața Guvernului.
Ei au cerut renunțarea la prevederea conform căreia, la 30 de zile de la adoptarea ordonanței privind exceptarea MAI și MApN de la reducerile din administrație, cele două ministere trebuie să vină cu o propunere de modificare a vârstei de pensionare și a pensiilor ocupaționale.
Inclusiv angajații Guvernului au criticat conținutul OUG, despre care spun că ar fi necostituțional.
Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil reformei în administrație, în schimb a dat aviz favorabil pachetului de relansare economică. Avizele CES sunt obligatorii dar consultative.
Premierul spune însă că prevederile cuprinse în cele două acte normative respectă Constituția tocmai pentru că au avizele ministerelor.
„Sunt lucruri care trebuiau puse în practică în aşa fel încât să avem o schimbare în administraţie. În mod inevitabil, orice fel de schimbare, de la eliminarea risipei, de la creşterea eficienţei, de la creşterea capacităţii administraţiei publice locale de a-şi încasa impozitele, de la creşterea capacităţii administraţiei de a face politici în urbanism sau la descentralizare, naşte discuţii pentru că, în mod inevitabil, schimbările înseamnă şi rezistenţă. Dar consider, aşa cum s-a întâmplat şi până acum la celelalte proiecte, inclusiv la componenta de pensii de magistraţi care s-a dovedit a fi constituţională, că şi cele două proiecte respectă prevederile constituţionale”, a declarat Ilie Bolojan.
El a menţionat că cele două acte normative au fost adoptate fără niciun fel de observaţii în şedinţa de Guvern.
Mai multe ministere au trimis un număr mare de observaţii la proiectul de OUG pentru reforma administrativă.
Două astfel de adrese, de la Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, obţinute de Profit.ro, includ aproape 70 de pagini de observaţii şi recomandări referitoare la problemele pe care le au modificările legislative.
Finanţele recomandă reanalizarea întregului act normativ, avertizează, printre altele, că unele măsuri pot duce la blocarea activităţii instituţiei şi atrag atenţia că impactul bugetar pentru 2026 a fost calculat greşit cu circa 100 de milioane de lei.
Premierul Bolojan: Măsurile de relansare pun economia pe baze mai sănătoase
Măsurile adoptate marți, prin Ordonanță de Urgență, vor face să avem o îmbunătățire a administrației, a dat asigurări premierul Ilie Bolojan.
„Măsurile de relansare vin să completeze cadrul fiscal și bugetar ca să pună economia pe baze mai sănătoase și să creeze mecanisme de stimulare a creșterii economice. Urmează ca schemele de ajutor să fie ancore de creștere economică”, a declarat marți seară, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan.
El a spus că reforma în administrație își propune să facă administrațiile „mai eficiente” și propune reduceri de personal doar acolo unde sunt justificate.
„Sunt măsuri privind susținerea descentralizării aducând prevederi importante privind simplificarea procedurilor de descentralizare și transferul activelor către autorități locale care au angajamente explicite de a le reabilita. Pachetul generează politici în mai multe domenii și întărește capacitatea administrativă a autorităților locale”, a spus premierul.
În ceea ce privește legislația din domeniul jocurilor de noroc, modificarea adusă prin OUG conferă autorităților administrației publice locale dreptul de reglementa și controla desfășurarea lor. Operatorii vor trebuie să ceară în prealabil acordul acestora în baza unei autorizații de funcționare eliberată anual.
Pachetul de relansare economică vizează economia României până în 2023
Ministrul Economiei și Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că pachetul de măsuri de relansare economică vizează economia României până în anul 2032, ca o „tranziţie strategică”, de la o creştere bazată pe consum, la o creştere bazată pe investiţii productive, pe inovaţie şi pe producţie autohtonă.
„Ne îndreptăm atenţia de acum încolo în aceste zone, nu în consum, pentru că am constatat în ultimii ani că acest consum pe care ne-am bazat ne-a dus în situaţii de dezechilibru bugetar”, a spus Nazare, citat de News.ro.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca şi schemă de finanţare, vizează economia României până în 2032, ca sume totale proiectate până în 2032. Avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele. Schemele acestea vor fi elaborate în 90 de zile de la momentul adoptării actelor normative şi vor fi puse în transparenţă şi dezbătute cu antreprenorii români”, a declarat Nazare.
El a spus că, prin pachetul de relansare economică, vor fi marcate „exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând, pentru a fi capabilă să atragă investiţii strategice mari.
„În sfârşit România are un instrument prin care să atragă investiţii mari de peste 1 miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut şi, din nefericire, în anii trecuţi am pierdut foarte multe investiţii mari pentru că nu am avut modalităţile de a oferi unui investitori strategici condiţiile necesare pentru a veni în România. Impactul anual pe 2026 este 2,2 miliarde de lei şi efectele pe care le-am precizat mai devreme le vedem pe termen mediu şi lung”, a adăugat Nazare.
„România va fi mult mai bine echipată pentru atragerea investiţiilor” și „pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc” prin băncile de investiţii, precum și pentru sprijinirea antreprenorilor români care manifestă interes economic în regiune, spune Nazare.
Aceștia, spune ministrul, vor primi bonificații fiscale și tot ce înseamnă măsuri care să mărească lichiditatea firmelor din piaţă.
„Toată partea fiscală a pachetului rămâne în continuare foarte importantă, inclusiv creşterea plafonului de TVA la încasare şi introducerea amortizării super accelerate, dar mai ales creşterea atractivităţii profitului reinvestit. Ca atare, ca şi noutăţi faţă de varianta iniţială a pachetului, nu sunt foarte multe. Schema de resurse minerale şi de noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei”, a precizat Nazare.
El a anunțat introducerea creditului fiscal în zona de cercetare, dezvoltare şi inovare, pentru care există „scheme dedicate pentru atragerea şi pentru scalarea ideilor de business din această zonă, dinspre zona universitară de accelerator în zona de business mai mare”, instrument care nu exista până acum.
Cseke Attila: Mai multă descentralizare, proceduri mult simplificate, fără prea multă birocraţie
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus marți seară că pachetul administrativ își propune să obțină mai multă descentralizar și proceduri mult simplificate, „fără prea multă birocraţie”.
De asemenea, pe lângă mutarea competenţei de autorizare a activităţilor jocurilor de noroc, se va face și un transfer al competenţei către instituţiile prefectului de atestare a domeniului public a unităţilor administrativ-teritoriale.
„Astfel încât toate UAT-urile din România nu vor mai veni la Ministerul Dezvoltării pentru a primi un punct de vedere, care oricum se bazează pe punctele de vedere ale serviciilor deconcentrate din judeţe, ci va fi un mecanism mult simplificat şi care va aduce şi în timp un câştig”, spune ministrul.
În ceea ce priveşte posibilitatea de transfer a imobilelor care nu sunt cadastrate sau înscrise în cartea funciară către autorităţile locale, acestea vor avea obligaţia să facă această înscriere în termen de trei ani de la transfer.
De asemenea, în cazul transferului unui bun care face parte din domeniul privat al statului în domeniul privat al UAT-rilor, dată fiind reglementarea în vigoare și decizia CCR care prevede că trebuie achitată contravaloarea acelui imobil, pentru a ușura transferul, ministrul a propus eșalonarea plăților timp de zece ani cu un avans de 25%, „astfel încât aceste imobile să ajute în dezvoltarea comunităţilor locale”.
Cât privește terenurile şi imobilele părăsite, cărora nu li se cunosc proprietarii, pachetul propune un mecanism prin care aceste imobile să ajungă la comunităţe locale care sunt „şi dispuse și au şi resurse financiare de a aduce într-o altă stare aceste imobile, care de multe ori sunt şi în centrul localităţilor şi strică imaginea acestora”.
„Sunt propuneri de simplificare a închirierii bunurilor proprietate a statului, astfel încât pentru suprafeţe mai mici de 10 metri pătraţi să nu mai avem nevoie de tot felul de licitaţii pentru a pune un bancomat sau orice altceva într-o instituţie publică. De asemenea, în cazul închirierii unor imobile pe o perioadă limitată, de exemplu, o sală de conferinţă pentru 2-3 ore, astăzi practic trebuie făcută licitaţie pentru acea închiriere, deşi avem un singur ofertant. Se propun nişte soluţii prin care câştigăm şi timp şi soluţiile financiare îşi ating scopul”, a mai spus Cseke Attila.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
