„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată având în vedere turbulențele pe piețele externe. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar. Reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți”, a declarat premierul Ilie Bolojan joi seară, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.
O altă provocare, a spus premierul, a fost reducerea deficitelor în condițiile în care nu pot fi reduse bugetele de investiții.
„Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, componentele care țin de PNRR, de 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțările și celorlalate componente care țin de SAFE”, a explicat Bolojan.
Cealaltă provocare a fost reducerea cheltuielilor, a spus premierul, care a amintit că în pachetul de administrație este prevăzută o reducere de 10% a acestora și a recunoscut că „va fi o provocare” să se și realizeze. „Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli. Trebuie să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază sau către investiții.”
O altă componentă importantă a proiectului Legii bugetului este partea de relansare economică. „Acest buget asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare și cel de simplificare administrativă putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze solide”, a spus premierul.
De altfel, în ședința de joi seară a fost aprobată și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori, cărora li se va compensa creșterea prețului la motorină pentru carburantul achiziționat până la finalul anului, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
El a afirmat că va fi prelungită schema de ajutor pentru transportatori, iar compensarea a crescut la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate prin această prelungire de schemă.
De asemenea, Guvernul a aprobat ordonanța pentru debirocratizare, care cuprinde trei reforme: investițiile mari, mediul și securitatea la incendii.
„La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine. Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile. A fost redus termenul de avizare substanțial”, a declarat Bolojan.
La reforma pentru mediu principalele elemente țin de reducerea unor termene, pentru depunerea documentelor, pentru decizia de încadrare și va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse.
În ceea ce privește securitatea la incendiu, se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut, iar neemiterea la timp a documentelor de angajații inspectoratului va atrage răspunderea lor disciplinară. Întreaga documentație se va face exclusiv electronic.
PIB de 2.045,2 miliarde de lei, inflație de 6,5%
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că cel mai important element al bugetului pentru 2026 este faptul că este „un buget realist, un buget corect, un buget care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar și posibilitățile”.
PIB-ul de la care a pornit în alcătuirea bugetului este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1% o inflație de 6,5% pentru anul 2026.
„Ca element important al acestui buget aș menționa investițiile. Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde, care este o, evident, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în anul 2025, notabil fiind faptul că cea mai mare parte a acestor investiții e de fapt o creștere a fondurilor europene”, a spus ministrul.
Nazare a spus că bugetul din acest an „mizează pe acest spațiu pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR, iar acestea au crescut semnificativ, la aproape 110 miliarde, incluzând și componenta SAFE”.
„Foarte important de spus este că am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului, în termenii agreați cu Comisia Europeană, la 6,2% componenta de deficit cash și 6% componenta de deficit ESA”, a adăugat el.
„Meritul acestor acestui echilibru îl constituie faptul că reușim să scădem deficitul de la 146 de miliarde în nominal, sau 7,6% cash în 2025 la 6,2% cash în 2026, aproximativ 127 de miliarde, dar în același timp creștem și investițiile. Mizăm pe investiții - și nu doar pe volumul investițiilor, ci și pe calitatea acestora, pentru că sunt sume direcționate în special în zona de PNRR și fonduri europene. 2026 este ultimul an, e ultimul tren în care mai putem accesa banii din PNRR și prioritatea anului 2026 s-a focusat pe acest lucru”, a explicat ministrul.
Nazare a spus că bugetul pe 2026 este „primul pas decisiv din ieșirea de procedură de deficit excesiv”.
„La finalul acestui an vom fi în traiectoria asumată cu Comisia Europeană de 6,2% și practic închidem un ciclu în care am intrat la finalul anului 2024, cu deficit de 9,3%, ajungem la 6,2%, acolo unde ar fi trebuit să fim și, bineînțeles, realizăm practic un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura deficit excesiv în orizontul anului 2029, astfel încât să scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile, penalizată fiind România pentru faptul că a menținut niște dezechilibre bugetare cronice”.
„Cred că acest lucru este foarte așteptat de piețe, de Comisia Europeană, de români, de toate autoritățile publice locale pentru care acest buget înseamnă în plus, sunt sume în plus semnificative, 7 miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale și sunt, pe lângă bani în plus, și mii de proiecte din PNRR, care sunt foarte importante în acest an.
Practic, când vorbesc de PNRR, vorbim de autostrăzi, de autostrada Moldova, dar toate autostrăzile importante finanțate din PNRR și fonduri europene.
Vorbim de străzi, vorbim de spitale, vorbim de infrastructuri critice de care vor vor beneficia milioane de români la finalul acestor acestor investiții pe care le asigurăm din acest buget”, a explicat el.
„Într-adevăr, sunt și riscuri”, a spus Alexandru Nazare.
„Sunt riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Nu știm ce impact va avea, încotro se vor îndrepta lucrurile. Putem să luăm în calcul o creștere moderată a inflației. Vom avea date inclusiv de la BNR la finalul acestei luni”, a precizat ministrul Finanțelor. El a precizat că „parametrii esențiali” de la care a pornit în alcătuirea bugetului „sunt prudenți”.
PSD și-a dat avizele prin miniștrii săi, dar amenință cu amendamente în Parlament
Patronatele au dat joi aviz pozitiv proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026, dar reprezentanţii sindicatelor și societății civile au dat aviz negativ proiectului Legii bugetului, spune Consiliul Economic şi Social.
Reprezentanții patronatelor avertizează însă că suma prevăzută în buget pentru decontarea către furnizorii de energie a reducerilor de preţ acordate prin schemele de plafonare, de 3,75 miliarde lei, este insuficientă în raport cu necesarul real de plată. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a anunțat că valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori este de 9,5 miliarde lei la nivelul lunii ianuarie.
Reprezentanţii sindicatelor și societății civile au reproșat bugetului că este construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale.
„Un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambiţios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale, întrucât în acest mod este afectată chiar funcţia constituţională a legii bugetare, aceea de a ordona credibil şi responsabil finanţele publice. Din perspectiva acestui standard de realism bugetar, se constată o primă vulnerabilitate majoră a proiectului, constând în caracterul discutabil al fundamentării macroeconomice.”
Totodată, spun aceștia, bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, a unei creşteri economice reale de 1% şi a unui nivel al veniturilor bugetului general consolidat de aproximativ 736,5 miliarde lei, în condiţiile în care anul anterior a fost deja marcat de o dinamică economică semnificativ mai slabă decât cea avansată iniţial în construcţiile bugetare precedente.
„Într-o asemenea situaţie, problema juridico-bugetară nu este simplul fapt că prognoza poate fi greşită, deoarece orice prognoză comportă marjă de eroare, ci faptul că întreaga arhitectură a veniturilor şi cheltuielilor este aşezată pe o bază macroeconomică a cărei robusteţe este insuficient demonstrată”, au explicat reprezentanţii părţii sindicale.
Consiliul Fiscal și-a dat avizul, dar cu avertismentul că echilibrul pe care mizează Guvernul este unul fragil și depinde de mulți factori de risc.
Bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash de 6,25% din PIB, dar această țintă stă sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor din absorbția fondurilor europene, spune CF.
Ministerul Muncii a transmis Finanțelor mai multe observații. Ministrul Florin Manole susține că nu va putea, cu banii primiți la buget, să se achite de toate măsurile de sprijin promise și aflate în responsabilitatea sa.
De altfel, partidul său a anunțat că va da avizele necesare pentru a adopta proiectul în Guvern, dar că parlamentarii săi vor depune mai multe amendamente la dezbaterile din Parlament.
Până și angajații Guvernului au criticat bugetul. Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria spune că proiectul „ridică serioase semne de întrebare” și că are numeroase vulnerabilități, fiind construit pe ipoteze fragile, dar pe „sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
