Președintele Nicușor Dan a scris sâmbătă, 20 decembrie, că, după ce va citi sutele de pagini de „materiale relevante despre problemele din justiție” primite de la judecători și procurori, va discuta luni cu magistrații care s-au înscris la dezbaterea de la Palatul Cotroceni. Discuțiile nu vor fi publice.
„Consultările de luni vor avea loc în mai multe runde de discuții atât cu grupuri de magistrați care doresc să participe împreună, cât și individual, cu cei care au solicitat explicit acest lucru în e-mail”, a explicat președintele în postarea de pe Facebook.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va face publice, la finalul zilei de luni, concluziile discuțiilor cu magistrații.
Șeful statului i-a invitat pe magistrați să-i scrie despre problemele sistemului judiciar, după apariția documentarului „Justiția capturată”, publicat de site-ul Recorder pe 9 decembrie.
Pe 10 decembrie, în debutul unei conferințe de presă organizate de Curtea de Apel București, una dintre judecătoarea instanței, Raluca Moroșanu, a mărturisit că toate neregulile invocate în documentarul realizat de Andreea Potocilă și Mihai Voinea, sunt reale.
Printre acestea, presupusele maipulări ale parcursului unor dosare.
Ulterior, 200 de magistrați s-au solidarizat cu magistrații care au vorbit despre neregulile din Justiție.
„Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase”, a spus la acel moment, președintele României.
În următoarele zile, numărul magistraților care au semnat scrisoarea de susținere a depășit 800.
Guvernul a început procesul de revizuire a Legilor Justiției
Guvernul a înființat vineri, 19 decembrie, Comitetul pentru revizuirea legislaţiei din Justiţie.
Potrivit deciziei citate de news.ro, din acest comitet vor face parte reprezentanți ai Caelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.
Printre atribuţiile forului se află analizarea efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv:
- Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
- Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară;
- Lgea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-un interviu acordat site-ului Cotidianul și citat de news.ro că tot ceea ce se întâmplă în sistemul de Justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat Justiţia.
Premierul a menţionat că Lia Savonea (actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fostă președintă a Consiliului Superior al Magistraturii și a anterior, a Curții de Apel București) şi toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
Ilie Bolojan a mai spus că, în luna ianuarie, comitetul nou creat ar trebui să se vină cu propuneri în grupul de lucru pe Justiţie
„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, a arătat Bolojan.
Organizațiile civice Funky Citizens și Declic au cerut clasei politice într-o petiție inițiată după publicarea documentarului Recorder modificarea legilor Justiției astfel încât acestea „să oprească practica periculoasă a președinților instanțelor de a muta aleatoriu judecătorii de la un complet sau de la o secție la alta”.
Inițiatorii susțin că „prin astfel de practici, mari dosare de corupție au fost reluate chiar înainte de verdictul final și unele au ajuns la prescriere.
Președintele de instanță schimbă planificările ședințelor și permanențele la cererea șefilor de secții, ceea ce face ca judecătorii să fie dependenți de președinții instanțelor, care au devenit «mici dumnezei pe pământ». Dosarele trebuie repartizate aleatoriu, prin sistemul ECRIS, fără intervenția șefilor de instanțe sau secții”, se mai arată în petiția celor două organizații.
Acestea mai cer și ca „numirile și promovările la instanțe și parchete să se facă doar pe criterii de competență, fără interviuri subiective”.
Petiționarii cred că numirea conducerii ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) trebuie să revină la Președintele României, așa cum prevedea legislația înainte de 2022, iar președinții și vicepreședinții instanțelor și parchetelor să ajungă în funcție prin concurs, fără să fie aleși de președintele de instanță.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
