Documentarul „Justiție Capturată” analizează traseul câtorva mari dosare de corupție, cu prejudicii de zeci sau sute de milioane de euro, și în care cei judecați – și care au fost găsiți vinovați în primă instanță – au fost achitați definitiv după ce procesele s-au întins pe parcursul mai multor ani.
Aceste anchete „sunt îngropate în mod sistematic”, arată publicația Recorder, pe baza mărturiilor strânse de la oameni care încă activează în Justiție – precum Claudiu Sandu, procuror și vicepreședinte al CSM, judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București ori procurorul militar Liviu Lascu – sau care au ieșit din sistem – precum fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa.
Jurnaliștii Recorder mai spun că au vorbit cu mulți alți judecători și procurori sau foști magistrați cărora le-au protejat identitatea, deoarece aceștia se tem de eventualele repercusiuni.
Situația este de o gravitate fără precedent, afirmă aceștia, iar acțiunile întreprinse în ultimii ani de „o grupare” din conducerea sistemului judiciar „nu garantează independența Justiției”.
Astfel, mulți dintre ei au menționat-o în mod expres pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Într-o reacție la documentar, aceasta a negat orice acuzație.
Principalele idei din documentarul Recorder
- Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
- Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
- Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
- Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
- În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
- Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
- Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
- La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
- Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
- În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.
Achitarea definitivă a lui Marian Vanghelie
Una dintre achitările cele mai cunoscute din Justiție, pe care jurnaliștii Recorder au prezentat-o în documentar, a fost cea a lui Marian Vanghelie, care a fost primarul sectorului 5 între 2000 și 2015 și unul dintre cei mai influenți membri ai Partidului Social Democrat (PSD) din acea perioadă.
Trimis în judecată în 2015, Marian Vanghelie a fost condamnat în primă instanță, în mai 2021, la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru mai multe infracțiuni: abuz în serviciu, spălare de bani și luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro.
În dosarul în care trebuia să fie pronunțată sentința definitivă, judecat la Curtea de Apel București, completul de judecată a fost schimbat de cinci ori în timpul procesului. În cele din urmă, după 150 de amânări, Vanghelie a scăpat de pedeapsa cu închisoarea, în martie 2025.
Curtea de Apel l-a achitat în cazul acuzațiilor de abuz în serviciu şi spălare de bani, iar infracțiunea de luare de mită s-a prescris, fiind aplicate deciziile Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție precizează că regulile privind prescripția – adică data după care o faptă nu mai poate fi sancționată penal – se aplică retroactiv, conform unui principiu consacrat în Dreptul Penal – legea cea mai favorabilă.
Prin aceeași hotărâre, judecătorii celei mai importante instanțe judiciare din țară au stabilit că două decizii ale Curții Constituționale ale României, din 2018 și 2022 – prin care un articol din Codul de Procedură Penală era declarat neconstituțional – va fi interpretat pe viitor de procurori și judecători, în propriile dosare, astfel:
între 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului Cod Penal) și 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a OUG 71 / 2022, care a corectat problema legislativă) nu există întreruperea prescripției speciale.
În schimb, judecătorii au dispus confiscarea a aproape 14 milioane de lei (13.731.094 lei) de la Marian Vanghelie, iar Fiscul trebuie acum să-l execute silit pe fostul primar.
Recorder relatează că acesta este unul dintre multele dosare de corupție celebre care au fost influențate decisiv prin „permutări” ale judecătorilor.
Pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, Recorder mai spune că „acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare” mai puțin cunoscute:
- judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați, deși ei nu ceruseră degrevarea;
- judecători cărora le-a încetat brusc delegarea (cu mandat de șase luni), deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante;
- judecători detașați în diverse poziții „călduțe” chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.
Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor, spun jurnaliștii.
De altfel, în cel mai recent raport al Departamentului de Stat cu privire la investițiile din România, din septembrie 2025, corupția a fost reclamată de oamenii de afaceri americani care ar fi vrut să facă investiții, iar în context se menționează că 9.635 de dosare de corupție au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.
Schimbarea completurilor de judecători de la Curtea de Apel
Jurnaliștii Recorder mai spun că la Curtea de Apel București (CAB) ar fi fost luate decizii administrative discreționare prin care a fost încălcat principiul repartizării aleatorii a dosarelor – acestea ar fi fost direcționate către judecători „cu biografii controversate, aduși de la alte instanțe din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea” și care ar fi fost „dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților”.
Curtea de Apel București este una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare grele de corupție.
Președinta CAB, Liana Nicoleta Arsenie, a refuzat să vorbească cu jurnaliștii Recorder.
Este prezentată, în schimb, o declarație a sa pentru Gândul, în care judecătoarea spune că sunt multe prescrieri ca urmare a timpului scurt în care judecătorii trebuie să administreze dosare complexe.
Însă, subliniază Recorder, tocmai deciziile sale de a schimba judecătorii din completuri au lungit în mod nejustificat durata proceselor.
În ceea ce privește judecătorii „influențabili” care au fost promovați în conducerea CAB, Recorder susține că în spatelor deciziilor s-ar fi aflat Lia Savonea.
În ultimii 15 ani, ea a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”.
Recorder a prezentat traseul controversat al judecătoarei Lia Savonea:
- a fost audiată de DNA, în 2010, pentru presupuse relații cu fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat la închisoare și anchetat pentru că are influență asupra mai multor magistrați;
- între 2006 și 2017 a fost, pe rând, judecătoare, vicepreședintă și președinta Curții de Apel București;
- în 2011, a fost respinsă CSM pe motive de integritate când a încercat să promoveze la Înalta Curte;
- în 2017 a devenit membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- în 2023 a ajuns judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar din 2025 conduce ÎCCJ - cea mai importantă instanță din România.
Potrivit Recorder, în această perioadă, Savonea „a închegat o majoritate anti-reformistă care a susținut modificările legislative” care au dus în cele din urmă la controlul judecătorilor și procurorilor din țară.
Prin modificările legislative din ultimii ani, spune Recorder, în sistemul de justiție „s-a cimentat o organizare piramidală în care o mână de magistrați aflați în poziții cheie controlează întreg sistemul judiciar”.
Potrivit mărturiilor judecătorilor și procurilor din documentar, în sistemul judiciar s-a instalat „o atmosferă de frică în rândul magistraților onești”, iar dacă aceștia ar avea opinii contrare ar fi verificați imediat de Inspecția Judiciară.
„Dacă nu ești «cuminte», posibil să fii verificat și sigur îți vor găsi ceva”, spune în documentar judecătorul Laurențiu Beșu, de la Curtea de Apel București. El mai spune că Inspecția Judiciară este văzută de mulți dintre colegii săi ca „un factor de constrângere”.
Plecările de la DNA
Informațiile adunate de Recorder arată că, după instalarea lui Marius Voineag în poziția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în 2023, din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140.
Este „un număr neobișnuit de mare în condițiile în care DNA este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră”, explică jurnaliștii.
Plecările de la principala instituție anticorupție din România s-ar explica prin „schimbarea de ton” adusă de Voineag.
Acest lucru a afectat numărul dosarelor soluționate de Direcția Națională Anticorupție.
„«Nu se vrea». Exact asta este expresia: «nu se vrea». S-a creat o camarilă a procurorului-șef de direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete sau pentru a evita declanșarea unor anchete noi. Sunt situații multiple de la mai mulți procurori, care au resimțit imixtiuni dincolo de atribuțiile firești pe care le are procurorul-șef”, spune pentru Recorder, sub protecția anonimatului, o procuroare de la DNA.
Recorder oferă ca exemplu situația lui Neculai Cârlescu, fost procuror la DNA, care a sesizat CSM și Inspecția Judiciară, la începutul anului 2025, și l-a acuzat pe Marius Voineag că l-a înlăturat abuziv din dosarele penale pe care le avea în lucru.
Una dintre anchete îl viza pe fostul șef al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. Procurorul Cârlescu a acuzat o relație de prietenie între Marcu și Voineag, arătând că sora șefului DNA fusese angajată de ASF sub conducerea lui Nicu Marcu.
După plecarea procurorului Cârlescu de la DNA, dosarul în care era vizat Nicu Marcu a fost clasat, relatează Recorder.
Șeful DNA, Marius Voineag, a refuzat să acorde un interviu pentru Recorder, invocând programul încărcat.
Un singur magistrat trimis în judecată în ultimii șase ani
Documentarul arată și situația anchetelor de corupție din rândul procurorilor și judecătorilor.
Dacă în 2015, de exemplu, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată 14 magistrați suspectați de fapte de corupție, numărul a scăzut la zero în 2019, în primul an în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) s-a ocupat exclusiv de această problemă a sistemului judiciar.
În urma numeroaselor controverse din jurul acestei instituții, în 2022, SIIJ a fost transformată în structură din subordinea Parchetului General.
Chiar și așa, numărul magistraților trimiși în judecată a continuat să fie zero. Unul singur a fost trimis în fața instanței, în 2024.
„Haideți să spunem lucrurilor pe nume: magistrații au primit, de fapt, pe tavă, impunitate”, spune experta anticorupție Laura Ștefan, în documentar.
Documentarul Recorder arată că Lia Savonea a susținut înființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din justiție, creată la inițiativa PSD și contestată de asociațiile de magistrați și de organismele europene.
De asemenea, Lia Savonea ar fi susținut, din poziția de președintă a CSM, instalarea la conducerea acestei secții speciale a procuroarei Adina Florea, fiica unui consilier județean PSD.
Una dintre concluziile documentarului Recorder este că între politicieni și șefii Justiției s-ar fi creat un pact: „politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”.
Reacții de la șefii din Justiție enumerați în documentarul „Justiția Capturată”
Lia Savonea, șefa ICCJ, a refuzat să acorde un interviu pentru Recorder, dar a declarat ulterior, pentru HotNews, că nu vrea să legitimeze „o zonă care funcționează deliberat în registrul ambiguității și al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziționări provin din interiorul sistemului”.
Întrebată dacă va demisiona de la conducerea instanței supreme în urma acuzațiilor grave la adresa sa, Savonea a spus: „Întrebarea dvs. nu urmărește un răspuns” și a acuzat „o campanie persistentă de delegitimare a unor lideri ai justiției”.
„Situația sistemului judiciar este serioasă și nu poate fi ignorată. Analizez cu atenție ce demersuri sunt necesare. Ne aflăm, din păcate, în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și pe acuzații prezentate ca adevăruri, fără a fi susținute de fapte verificate”, a mai spus Lia Savonea pentru HotNews.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri după ancheta Recorder că, dacă există cazuri de judecători care au tergiversat intenționat dosare penale pentru prescrierea faptelor, ele trebuie investigate separat de CSM și de Inspecția Judiciară pentru a fi stabilite vinovățiile.
Cele două instituții sunt însă pomenite în documentarul Recorder ca „un factor de constrângere”.
„Trebuie făcută o analiză concretă pentru fiecare cauză în parte și văzut dacă este o chestiune care este obiectiv generată de complexitatea cauzei, de numărul persoanelor implicate, sau este o tergiversare culpabilă. Și atunci sigur, dacă cineva tergiversează culpabil, ar trebui să și răspundă”, a declarat Radu Marinescu, miercuri, pentru Digi24.
Miercuri după-amiază, ministrul a făcut noi precizări în legătură cu materialul Recorder.
„Dacă există situații concrete de abuz, neglijență, favorizare sau corupție în exercitarea funcției judiciare acestea trebuie prompt investigate și sancționate și Ministerul Justiției susține necesitatea combaterii oricărei forme de pervertire a actului de justiție de la exigențele obiectivității imparțialității și aflării adevărului”, a spus Marinescu.
De altfel, în aceeași zi în care a fost publicat documentarul, de Ziua Internațională Anticorupție, ministrul Justiției din partea PSD a transmis cu această ocazie, printr-un comunicat de presă, că:
„Corupția reprezintă un fenomen extrem de nociv care subminează încrederea cetățenilor în stat, afectează dezvoltarea economică și erodează valorile fundamentale ale democrației.”
Nicușor Dan: Lupta anticorupție s-a redus dramatic. Numirile procurorilor-șefi au fost politice
Miercuri după-amiază, președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la documentarul Recorder, despre care a spus că l-a văzut „cap-coadă”, felicitându-i pe jurnaliștii care au muncit la realizarea lui.
„Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție”, spune el.
„Nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele”, adaugă președintele, într-o postare pe Facebook.
Nicușor Dan spune însă că soluția la problemele ridicate în materialul de două ore este „tot în interiorul sistemului de justiție”.
„Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate”, completează el.
În continuarea acestei idei, Nicușor Dan pune câteva întrebări:
- „Cine strânge probele și cine face sesizările?”
- „De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?”
- „Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?”
- „Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?”
- „De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?”
- „De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?”.
„Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit”, adaugă președintele.
El a adăugat însă că „trebuie și o asumare în interiorul profesiei”. „Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.”
„E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”, încheie Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
