Guvernul continuă să împartă bani din fondul de rezervă pentru urgențe și să finanțeze mai multe instituții publice. Astfel, în ședința de joi, 2 noiembrie, Executivul a alocat, prin hotărâri, aproape 150 de milioane de lei:
- Televiziunii publice (TVR) - 42,79 milioane de lei, pentru cheltuieli de funcționare;
- Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării - 5,98 milioane lei, pentru pentru cheltuieli de personal și pentru sumele datorate persoanelor cu handicap;
- Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - 14,3 milioane de lei, pentru plata unor drepturi salariale;
- Consiliului Legislativ - 238.000 de lei, pentru investiții software;
- Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale - 10,5 milioane de lei, pentru cheltuieli de personal;
- Agenţiei Naţionale pentru Sport - 32 de milioane de lei, pentru cheltuieli de personal;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale - 43,9 milioane lei, pentru cheltuieli de personal.
În 2023, Guvernul nu a mai făcut rectificare bugetară. O premieră. Așa că, de câteva săptămâni, dă bani pentru salarii sau de alte cheltuieli din fondul special, aflat la dispoziția sa.
Surse din Ministerul Finanțelor au explicat pentru Europa Liberă că această metodă de alimentare cu bani „e un mecanism prin care Guvernul controleaza mult mai strict pe ce se dau banii”.
„Se dau țintit pentru nevoile curente, nu se folosesc la liber”, a explicat aceeași sursă.
Consiliul Fiscal acuză o rectificare mascată, cu efecte nocive și pentru bugetul de anul viitor
Dar Consiliul Fiscal avertizează că practica are riscuri majore din punct de vedere legislativ.
Împărțirea banilor din fondul aflat la dispoziția Guvernului pentru urgențe, teoretic, a fost prevăzută într-una dintre ordonanțele din pachetul fiscal recent adoptat.
Astfel, Guvernul a transformat Fondul de Rezervă al Guvernului (FRG), dintr-un instrument dedicat situațiilor excepționale, într-un instrument de ajustare a bugetului pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital.
Mai exact, metoda permite mutarea banilor din buget de la investiții la cheltuieli curente , fără ca regulile ce guvernează rectificările bugetare să mai fie respectate.
Consiliul Fiscal consideră că această metodă este, de fapt, o rectificare bugetară mascată și atrage atenția:
„Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.”
Efectele s-ar putea reflecta și în bugetul de anul viitor, atrag atenția experții Consiliului Fiscal.
„Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiții deja realizate, neplata facturilor deja primite și rerutarea acestor sume către cheltuieli curente vor afecta mersul economic al României în perioada următoare, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024.”
În plus, și principiul transparenței, care trebuie să dicteze derularea politicilor bugetare, este eludat.
„Consiliul Fiscal îl contrazice pe ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a susținut o aberație, anume că rectificarea bugetară ar fi dus la dezmăț bugetar”, spune și profesorul universitar Bogan Glăvan.
Acesta confirmă ipoteza Consiliului Fiscal că Guvernul a mutat dezechilibrele financiare în 2024.
„Limitarea discreționară și ad-hoc a cheltuielilor publice la nivelul întregii administrații nu va face decât să ducă la acumularea de arierate. Guvernul doar amână niște cheltuieli, mărind cheltuielile și deficitul de anul viitor”, concluzionează profesorul de economie.
Deficitul bugetar poate ajunge la 6.5% la finalul lui 2023
Consiliul Fiscal susține că măsurile fiscale adoptate recent, prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, nu pot avea efect semnificativ în lunile rămase din 2023. Doar reducerea drastică a cheltuielilor ar mai putea diminua deficitul.
De altfel, același consiliu avertizase că deficitul va fi mult peste ceea ce prognoza Guvernul în momentul în care bugetul era în faza de proiect - 5.7, 5.8% din produsul intern brut (PIB).
În realitate, în primele nouă luni ale lui 2023, statul a cheltuit mai mult cu aproximativ 18 miliarde de lei și a încasat cu 20 de miliarde mai puțin decât estimase.
Totuși, Consiliul Fiscal admite că unele măsuri economice din pachetul adoptat vor duce la un regim fiscal mai echitabil, prin eliminarea de excepții și portițe și prin combaterea evaziunii fiscale. Măsurile ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de până la 1,4% din PIB în 2024.
Consiliul Fiscal: În România avem „o negare a realității”
Finanțiștii din Consiliul Fiscal cred că guvernanții neagă o realitate financiară. Corecția de deficit nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor, ci împreună cu o creștere a veniturilor.
„Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine, ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum”, susține Consiliul.
Măsurile de eliminare a excepților de la plata unor taxe și impozite sunt bune, dar nu suficiente. E nevoie de o mai mare absorbție a fondurilor europene, considerate o șansă de neratat. Banii veniți de la UE ar însemna modernizarea infrastructurii, digitalizare și tranziția la economia verde.
Consiliul Fiscal cere și o analiză de eficiență a funcționării statului, a administrației publice centrale și locale.
Rolul Consiliului Fiscal
Consiliul fiscal estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
În consiliu sunt cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare.
Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor .
Concluzia este că „măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecției pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale. Membrii consiliului consideră că reformarea regimului fiscal este în continuare o cerință absolut necesară pentru consolidarea bugetară durabilă”.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține același lucru.
„În ciuda creșterilor succesive de taxe și a acestor măsuri primitive de limitare a cheltuielilor, România tot nu se va încadra până în 2025 în limita unui deficit maxim de 3% din PIB, așa cum prevăd acum angajamentele europene, ceea ce face certă o creștere a poverii fiscale după alegerile de anul viitor.”
El mai spune că e nevoie de reformarea aparatului de stat.
România nu va atinge țina de deficit de 3% în 2024, spune și Consiliul Fiscal
România s-a angajat, prin Tratatul de la Maastricht, să reducă gradual deficitul bugetar până la 3%, în 2024. Misiunea este imposibilă, spun membrii Consiliului Fiscal. Mai ales că reformele din sistemul de pensii și al salarizării bugetarilor, pregătite de Guvern, vor pune și mai mare presiune pe buget.
„Corecția bugetară către un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025”, în opinia Consiliului Fiscal. „Mai probabilă este atingerea acestui obiectiv în 2026.”
