În contextul marcat de o escaladare fără precedent a prețurilor combustibililor la pompă, Guvernul a anunțat luni un pachet de măsuri de urgență menite să țină prețurile sub control.
O ordonanță de urgență urmează să fie adoptată marți. Potrivit unui comunicat al guvernului, România va intra oficial în stare de criză pe piața petrolului și a produselor petroliere, un instrument juridic rar folosit, dar care deschide calea unor intervenții directe ale statului în economie.
Potrivit comunicatului oficial, măsurile de intervenție pe piața carburanților vor fi valabile timp de șase luni de la adoptare „cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult trei luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză”.
Adaosul comercial, plafonat pe tot lanțul de distribuție
Pachetul de măsuri vizează, în primul rând, limitarea marjelor de profit pe care le pot aplica operatorii economici.
„Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicat.
Practic, aceasta înseamnă că fiecare verigă din lanț, de la producător la rafinărie, de la distribuitor en-gros la benzinărie, va putea adăuga la prețul de bază doar o marjă maximă stabilită prin ordonanță.
Comunicatul guvernului de luni nu precizează care sunt marjele de profit impuse companiilor.
Exporturile de carburant, condiționate de acordul a două ministere
O altă măsură vizează restricționarea exporturilor de carburanți.
Guvernul a decis că „exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei”.
Măsura ține cont de felul în care piața reacționează în perioade de criză a prețurilor pe piețele internaționale. Operatorii sunt tentați, pentru obținerea de profituri mai mari, să se folosească de cotațiile mai favorabile din alte țări pentru a vinde combustibili.
De asemenea, Guvernul va ridica obligația de a introduce biocarburant în benzină și motorină.
Comunicatul precizează că „pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final”.
În mod normal, normele europene impun ca benzina să conțină o proporție de biocarburant, carburanți produși mai ales din cereale (etanol).
În prezent, standardul european presupune până la 10% etanol. Biocarburanții sunt, în general, de trei ori mai scumpi decât combustibilii clasici.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că măsurile propuse pentru limitarea scumpirii carburanților nu vor elimina complet efectele crizei internaționale, dar vor tempera creșterile.
„Este evident că ele nu sunt perfecte” și „nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale”, a spus acesta,. Ministrul a declarat că măsurile anunțate de Guvern au fost luate după consultări cu operatorii din piață și cu specialiști.
Asociația pentru Energie Inteligentă: „Efectele măsurilor vor fi anulate în două săptămâni”
Președintele Asociației pentru Energie Inteligentă, Dumitru Chisăliță, afirmă că măsurile anunțate de Guvern nu sunt corecte din punct de vedere economic și că amenință concurența sănătoasă pe piață.
Chisăliță evaluează că plafonarea marjelor de profit și reducerea biocarburantului vor scădea prețul motorinei cu circa 5%, adică aproximativ 50 de bani/litru.
Președintele asociației, Dumitru Chisăliță, afirmă că efectul va fi anulat de scumpirile care vor urma pe piață până la sfârșitul săptămânii viitoare.
În același timp, Chisăliță e de părere că plafonarea prețului la combustibili va duce la eliminarea jucătorilor mici, care nu au rezerve financiare și logistice de a se adapta la creșteri majore de preț de pe piața combustibililor.
În schimb, plafonarea prețurilor consolidează pozițiile marilor companii, spune președintele asociației.
Cum au explodat prețurile după izbucnirea războiului din Iran
Toate aceste măsuri vin pe fondul crizei energetice declanșate de conflictul militar din Iran, izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel global, iar orice perturbare a tranzitului se reflectă rapid în prețul barilului Brent și, ulterior, în prețul benzinei și motorinei.
Prima scumpire înregistrată pe piața locală după declanșarea războiului din Iran a venit pe 4 martie 2026, când OMV Petrom a majorat prețurile atât la benzină, cât și la motorină cu aproximativ 15 bani pe litru.
De acolo, scumpirile au intrat într-o evoluție ascendentă.
Litrul de benzină standard a depășit pragul de 9 lei, fiind mai scump cu aproximativ 70 de bani decât în timpul crizei energetică din 2022, când costa aproximativ 8,30 lei/l. În cazul motorinei, prețul a ajuns să depășească 10 lei/litru în unele benzinării.
În total, de la începutul anului, după majorarea accizelor și o serie de scumpiri, un litru de benzină standard a devenit mai scump cu 1,89 lei, iar unul de motorină standard – cu 2,37 lei.
Doar în luna martie, benzina standard s-a scumpit în medie cu aproximativ 90 de bani pe litru, iar motorina cu aproximativ 1,35 lei pe litru.
Analiștii avertizează că prețul nu va coborî sub 85 de dolari pe baril atât timp cât situația din Iran nu se stabilizează, iar în cazul unui blocaj major în Strâmtoarea Ormuz, scenariul ar fi o criză globală cu volatilitate extremă.
Alte state europene au reacționat deja. Italia a decis reducerea prețului carburanților cu aproximativ 0,25 euro pe litru, iar Austria a anunțat scăderea taxelor și limitarea marjelor comerciale.
România răspunde acum cu propriul set de instrumente, încercând să balanseze intervenția statului cu riscurile pe care o plafonare totală le-ar putea genera în relația cu regulile pieței interne europene.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
