„Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR”, a declarat premierul la începutul ședinței de Guvern, adăugând că există deja un proiect de măsuri.
„Discutăm în primă lectură deciziile ce oferă garanția că îndeplinim la virgulă jaloanele convenite cu Comisia Europeană și deblocăm banii României”, a mai spus Ciolacu.
Prim-ministrul a mai anunțat că va merge personal să verifice investițiile începute cu bani din PNRR.
„Am început deja să merg neanunțat pe șantierele de investiții publice, mai ales la cele din PNRR: autostrăzi, școli, spitale, clădiri rezidențiale”, a spus Marcel Ciolacu, care a mai spus că nu va anunța pe nimeni în prealabil de inspecțiile pe care le va face.
„Vreau să văd cu ochii mei realitatea, bună sau rea. Nu sun înainte nici ministrul, nici primarul, nici constructorul! Dar voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni”, a declarat premierul Ciolacu.
De un an și jumătate, Guvernul nu a reușit să atragă niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Uniunii Europene.
Planul prevede alocarea către România a peste 28 de miliarde de euro. Aproximativ jumătate din această sumă sunt granturi nerambursabile. Pentru acești bani, însă, România ar trebui să pună în practică până în 2026 peste 500 de reforme și investiții, însă multe dintre ele sunt întârziate.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat la Europa Liberă că negociază cu Comisia Europeană refacerea calendarului PNRR pentru România.
Guvernul vrea să amâne implementarea unor obiective din PNRR, precum reforma salarizării bugetarilor, pentru că Executivul nu are banii necesari. Reforma salarizării face parte din a patra cerere de plată PNRR.
De asemenea, plata unei mari părți din a treia tranșă este blocată. Este vorba despre 1,1 miliarde de euro din totalul de 2 miliarde.
300 de milioane de euro sunt blocate pentru că Guvernul nu a reușit să numească 43 de șefi la 13 companii din Energie pe criterii profesionale și transparente. Printre companii se află Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Alte 400 de milioane de euro au fost blocate pentru că Guvernul nu a raușit să operaționalizeze Agenția de Monitorizare a Guvernanței Corporațiilor de Stat, instituția care ar urma să coordoneze funcționarea companiilor de stat.
Alte 660 de milioane de euro sunt înghețate pentru nerealizarea reformei pensiilor speciale.
De asemenea, 5 miliarde de euro dintre cele 9,2 miliarde primite până acum de România nu sunt folosite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
