Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declară la one2one că, săptămâna viitoare, va discuta cu reprezentanții Comisiei Europene renegocierea PNRR - planul european de dezvoltare economică dezvoltat pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid.
Negociatorii Comisiei Europene ai PNRR vin la București pe 11 februarie, după ce au înghețat plățile către România pentru tranșa a treia de bani – peste 2 miliarde de euro.
România poate primi peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, până în 2026, din care aproape jumătate din sumă reprezintă bani gratuiți. Suma echivalează aproape cu întregul deficit al României în 2024.
Până acum, România a primit din PNRR doar două dintre cele opt tranșe de bani, câte ar fi putut accesa, în total 9,2 miliarde de euro.
În 2024, Guvernul nu a primit nici un euro din PNRR din cauza nerealizării mai multor obiective asumate de Guvernul României încă din 2021.
Ministrul Marcel Boloș spune la Europa Liberă, joi, că Guvernul vrea acum să amâne împlementarea unele obiective din PNRR, precum reforma salarizării bugetarilor pentru că Executivul nu are bani de așa ceva.
Planul în curs prevede că reforma modului de plată pentru cei peste 1,3 milioane de bugetari ar trebui făcută în acest an, ca parte aferentă celei de-a patra cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,4 miliarde de euro.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene explică la one2one și de ce stau încă nefolosite 5 miliarde de euro dintre cele 9,2 miliarde primite până acum de România prin PNRR, între 2022 și 2023.
Cele mai importante declarații
- Despre creșterea deficitului bugetar la aproape 9% din PIB în 2024:
„Salariile au crescut (n.r. în 2024) cu o medie de 20% pe de o parte, iar pe de altă parte, pensiile recalculate au determinat o creștere în medie, cu 30%. Niciun stat membru al Uniunii Europene nu a avut asemenea creșteri pentru cheltuielile de funcționare și pentru cheltuielile cu asistența socială.”
- Despre renegocierea PNRR:
„Ne pregătim să cerem renegocierea, astfel încât să ne maximizăm șansele să aducem bani în țară, 20 de miliarde de euro. (…) Nu se pune în discuție renunțarea la reforme. În schimb, se pune problema ca în legătură cu obiectivele de investiții să fim realiști cu noi, să nu ne amețim cu faptul că vom putea termina obiective de investiții până la 31 august 2026”.
- Despre blocarea tranșei a treia de bani din PNRR, de peste 2 miliarde de euro:
„Ar fi trebuit să primim 900 de milioane de euro, în condițiile în care 1,1 miliarde de euro sunt deja suspendați sau sunt pe cale de a fi suspendați.
Avem 300 de milioane de euro (n.r. suspendate) numai pentru numirea a 43 de administratori la companiile din energie. (…) Comisia Europeană a suspendat aceste sume, pentru că din 17 companii câte are Ministerul Energiei, la 13 s-a constatat că există aceste vicii de procedură.”
- Despre nefolosirea a 5 miliarde de euro din PNRR:
„Din 9,2 miliarde de euro, am folosit până în momentul de față, 4 miliarde de ce euro. Multe dintre contractele de finanțare au fost urmate de procedurile de achiziție publică pe care le-au desfășurat în special autoritățile din sectorul public. Știm cu toții că durează de la șase luni până la un an de zile.”
- Despre reforma salarizării bugetarilor:
„Planul Fiscal spune că atunci când deficitul bugetar coboară sub 5% (n.r. din PIB), atunci această lege intră în vigoare. Iar din proiecțiile pe care le-am făcut de pe vremea când am fost ministrul Finanțelor, anul în care atingem acest criteriu este anul 2028.”
Din ce cauză este blocată livrarea tranșei 3 de bani din PNRR
Tranșa a treia de bani din PNRR, în valoare de peste 2 miliarde de euro, este blocată de Comisia Europeană de șase luni.
Guvernul a depus cererea de bani în decembrie 2023, însă mai multe reforme aferente acestei etape fie nu au fost făcute așa cum prevedea PNRR, fie au fost schimbate ulterior adoptării, precum cea a pensiilor speciale.
În primul rând, Ministerul Energiei nu a reușit să numească 43 de șefi la 13 companii din Energie pe criterii profesionale și transparente, recunoaște ministrul Marcel Boloș.
Pentru acest obiectiv neîndeplinit, Comisia a înghețat 300 de milioane de euro din tranșa a treia de bani. Printre companii se află Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
„Vechilor șefi, în baza acestor contracte, li se cuvin salarii compensatorii, care înseamnă pentru bugetul de stat o cheltuială care poate fi definitivă.(…) Poate de aici învățăm o lecție foarte dură pentru ceea ce înseamnă numirea administratorilor și procesul pe care trebuie să îl parcurgem”, explică ministrul Investițiilor Europene în interviul acordat joi Europei Libere.
Ministrul continuă: „Din verificările pe care le-a făcut Comisia Europeană s-a constatat că nu sunt tocmai morale (numirile la conducerea companiilor de stat din Energie, n.red.)”.
„În condițiile în care șeful este numit, este evaluat și declarat admis de către subordonații pe care îi are în propria subordine, nu cred că este tocmai la nivelul de așteptări pe care Comisia Europeană îl are”, explică ministrul Fondurilor Europene.
Alte 400 de milioane de euro au fost înghețate de Comisia Europeană pentru că Guvernul nu a reaușit să operaționalizeze Agenția de Monitorizare a Guvernanței Corporațiilor de Stat, instituția care ar urma să coordoneze funcționarea companiilor de stat.
Și la această agenție au fost numiți trei șefi care, după obiecțiile Comisiei Europene, au demisionat, iar până pe 24 februarie, Guvernul așteaptă noi candidați.
Alte 660 de milioane de euro sunt înghețate pentru reforma pensiilor speciale adoptată de Guvern în 2023, dar care ar putea fi modificată major de o lege adoptată de Parlament în toamna anului trecut. Acest act normativ, care prevede că pensiile foștilor militari se actualizează odată cu salariile militarilor activi, a fost atacat la Curtea Constituțională. Judecătorii au anunțat că se vor pronunța la finalul lunii în curs.
„Dacă noi pierdem din banii pe care îi avem de încasat, ne dispare sursa de finanțare pentru cele 113 obiective de investiții, ea se transferă în bugetul de stat”, avertizează la one2one ministrul Marcel Boloș.
De ce și cum vrea Guvernul să renegocieze PNRR
În aceste condiții, Marcel Boloș, aflat acum la al doilea mandat de ministru al Fondurilor Europene, admite că Guvernul nu poate aplica toate reformele asumate prin PNRR, așa cum au fost ele adoptate de Guvernul Florin Cîțu în 2021.
De exemplu, reforma salarizării bugetare, prin care Guvernul ar trebui să facă ordine în plata celor peste 1,3 milioane de bugetari, inclusiv prin reducerea unor sporuri și aplicarea unor criterii de performanță.
Această reformă ar trebui adoptată până la depunerea celei de-a patra cereri de plată din PNRR, adică până cel târziu în luna iunie.
Ministrul Marcel Boloș spune că reforma ar putea fi realizată, inițial doar pe hârtie, pentru că acum nu există nici bani, nici timp pentru implementarea ei.
„Costurile reformei ar fi similare cu cele de la reforma pensiilor, 30 de miliarde de lei pentru început”, spune ministrul Fondurilor Europene.
„E limpede că trebuie să o separăm (reforma salarizării bugetare, n.red.) de cererea de plată 4 din două motive: impactul bugetar și pentru că nu mai există timpul fizic necesar pentru care reforma să fie discutată. (…) Înseamnă o reformă care se face până la 30 august 2026, dar care se amână pentru cererile de plată următoare”.
Însă, potrivit planului fiscal privind disciplina financiară, reforma salarizării bugetare se poate face numai după ce deficitul bugetar scade la sub 5% din PIB, adică cel mai devreme în 2028, după cum a estimat chiar Ministerul de Finanțe, recunoaște ministrul Marcel Boloș.
În august 2024, fosta ministră a Muncii, Simona Bucura, declara pentru Europa Liberă că instituția lucrează la un proiect de lege privind salarizarea bugetarilor.
„Noi avem angajamente luate pe partea de echitate, pe respectarea coeficienților și reașezare a coeficienților cât mai corect în interiorul familiilor ocupaționale, pe solicitarea de a avea o grilă (de salarizare, n.red.) inclusiv pentru administrația publică locală, pe solicitarea de a avea un nivel al sporurilor de maximum 20%”, explica atunci Simona Bucura.
Pe de altă parte, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, admite acum că Guvernul nu poate ține nici ritmul investițiilor publice asumate prin PNRR.
Marcel Boloș spune la one2one că îi va ruga pe negociatorii Comisiei Europene să accepte ca investițiile în infrastructura rutieră, care merg mai bine, să aibă prioritate la finanțarea din banii gratuiți aflați la dispoziția României prin PNRR, 14 miliarde de euro, iar cele în transportul feroviar să fie mutate la capitolul „finanțare prin împrumuturi”.
În acest moment, România se află pe locul 23 din 27 în Uniunea Europeană la accesarea fondurilor din PNRR.
În cei trei ani de desfășurare a PNRR, Guvernul a reușit să realizeze mai puțin de o cincime dintre cele 523 de reforme și investiții asumate a fi realizate pentru dezvoltarea țării până în 2026.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
