Linkuri accesibilitate

Afacerea „Uniforma”. Cum a alocat Poliția Română jumătate de miliard de lei prin licitații cu un singur ofertant


IGPR pune la bătaie în jur de 650 de milioane de lei pentru rebranduirea ținutei polițistului român. Firmele care îi vor îmbrăca pe agenți și ofițeri sunt însă vechi, multe abonate la bani publici. La cele mai multe licitații organizate de Poliție s-a înscris un singur ofertant.

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a organizat șase licitații publice pentru achiziția noilor haine pe care le vor purta polițiștii români.

Este una dintre cele mai mari cheltuieli din istoria Poliției Române care, într-un singur an, a alocat deja nu mai puțin de 650 de milioane de lei pentru ținuta agenților și ofițerilor.

Polițiștii vor primi de la ciorapi, cămăși, bluze, mănuși, până la sacouri, pardesiuri, căciuli, pantofi sau ghete. În ciuda sumelor foarte mari alocate pentru realizarea acestor produse, la licitațiile organizate de IGPR au concurat doar câteva firme.

Multe dintre ele au relații contractuale cu Poliția sau cu alte structuri de forță de decenii. Surse din Ministerul de Interne vorbesc de condițiile restrictive din caietele de sarcini.

Cele șase licitații organizate de Poliție pentru noua ținută au fost împărțite în zeci de loturi, fiecare fiind aferent unui articol vestimentar. Ofertele propriu-zise au fost depuse, astfel, pentru fiecare dintre aceste loturi, valoarea lor variind de la câteva sute de mii de lei, până la peste 100 de milioane de lei.

Cel mai mare contract, în valoare de 130 de milioane de lei, a fost cel pentru furnizarea de costume de vară și iarnă pentru polițiști, despre care Europa Liberă a dezvăluit că a fost câștigat de firma bucureșteană Monica Design, la finele unor proceduri cu un singur ofertant.

Firma cu sediul în Gara de Nord a câștigat, tot la o licitație în care a concurat singură, și contractul pentru realizarea de pardesiuri pentru agenți și ofițeri. Suma estimată pentru acest acord cadru este de 48,5 milioane de lei.

Elementul comun, de altfel, al licitațiilor organizate de Poliție pentru noile haine a fost lipsa de competitivitate.

Europa Liberă a analizat 38 de acorduri cadru dintre IGPR și firme din domeniul textil. În cazul a 31 dintre ele, licitațiile au avut un singur concurent eligibil.

O singură firmă a participat, așadar, la procedurile publice de pe platforma electronică de licitații, iar lipsa de competitivitate a făcut ca Poliția să piardă bani. În lipsa competiției, firmele au ofertat sume aproape de cele maxime estimate de către autoritatea contractantă.

De ce nu s-au înscris firmele din România sau străinătate la licitațiile Poliției Române, în ciuda sumelor foarte mari puse la bătaie? Surse din instituție vorbesc despre criteriile tehnice descurajante.

Patronul unei firme de încălțăminte, care a câștigat o astfel de licitație, dă vina pe starea dezastruoasă din piață.

Poliția Română a refuzat să ne furnizeze un punct de vedere.

Explicațiile câștigătorului unei licitații

După Monica Design, firma care a prins cea mai importantă felie a fondurilor alocate de Poliție pentru haine este Lenox Prod.

Societatea din București a câștigat patru loturi scoase la licitație de IGPR pentru realizarea de pantofi și ghete de intervenție, în câte două serii, pentru sezoanele de vară și iarnă.

Pantofi de interventie ce vor fi livrați de Lenox Grup Poliției Române.
Pantofi de interventie ce vor fi livrați de Lenox Grup Poliției Române.

Cele patru loturi câștigate de Lenox Prod au fost scoase la licitație cu suma maxim estimată de către IGPR la 96.907.800 de lei. Este fix suma pe care, în lipsa unui concurent pentru oricare dintre cele patru loturi, reprezentanții Lenox Prod au ofertat-o.

Firma este deținută de omul de afaceri Sorin Nicolau. Contactat de Europa Liberă, acesta spune că licitațiile pe care le-a câștigat au fost „nu corecte, ci ultra-corecte”.

Administratorul Lenox Prod identifică mai multe motive pentru lipsa de competiție de la licitațiile Poliției pentru încălțăminte.

„Acum câțiva ani, în 2006-2007-2008, la o licitație eram în jur de șapte, opt, zece inși. După criză nu au mai rămas decât doi. Restul au închis. Vorbesc de firme românești cu capital sută la sută românesc”, spune Sorin Nicolau.

Astfel, crede el, piața de încălțăminte din România se află în momentul de față într-un declin, cele mai multe firme lucrând în sistem lohn, adică doar produc pentru companii din străinătate.

„Suntem singura firmă românească care putem să ne batem de la egal la egal cu marile firme. Și nu nu mă laud pe vorbe goale. Faptul că am fost un singur participant arată cât de gravă este situația în încălțăminte”, ne-a spus Sorin Nicolau.

Acesta mai găsește un argument pentru lipsa de interes a companiilor străine pentru încălțămintea polițiștilor: prețul. În opinia sa, cel stabilit de Poliție este prea mic raportat la specificațiile tehnice din caietul de sarcini.

„Și Nike, și Diadora, și Salomon care au divizii de încălțăminte militară le-ar fi convenit să vină să câștige 96 milioane. Numai că problema delicată este prețul. Nimeni nu o să vină cu 300 de lei sau maxim 400 de lei pentru membrele alea Vorgorotex cu permeabilitate 7, sau Simpatex, cauciuc cu poliuretan etc.”

„Eu îmi permit. Sunt singurul acționar, dacă rămâne un leu sau doi lei, e banul meu. Eu sunt singur aici, muncesc de dimineață până seara”.


După Monica Design și Lenox Prod, următoarea firmă cu cele mai mari contracte este Axel Project.

Nume cunoscut în Poliție – firma având și în trecut contracte publice – Axel Project a câștigat trei contracte în valoare totală de 94 de milioane de lei.

Cel mai valoros este cel pentru jachetele polițiștilor a cărui valoare este de 34,8 milioane de lei.

Axel Project va mai livra Poliției Române și scurtele pentru uniforme și pelerinele de ploaie. La toate cele trei licitații, firma din București a fost singura care a depus oferte.

Modelul de scurtă de Poliție ce va fi livrată de firma doljeană Poliției Române.
Modelul de scurtă de Poliție ce va fi livrată de firma doljeană Poliției Române.

Axel a fost înființată în 2010 și a raportat în 2021 o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei și un profit de 68.000 de lei. Compania are 92 de angajați și este deținută de un bărbat din județul Teleorman: Constantin Giurea.

Contractele familiei șefului Senatului Universității Craiova

Top cinci al celor mai bănoase contracte este completat de două firme deținute de familia președintelui Senatului Universității din Craiova. Geo Leonard Mănescu și soția sa, Mihaela, dețin firmele Mentor și Vladoor din județul Dolj.

Cea din urmă, o firmă cu 41 de angajați, a câștigat trei contracte cu o valoare cumulată de 67,4 milioane de lei pentru a furniza scurtele pentru uniformele de prezentare, bluzoane și impermeabile de ploaie.

Mentor, la rândul său, care este o companie înființată în 1992, a prins tot trei contracte: pentru costumele de intervenție, cămășile-bluze și tricouri.

Cele două firme ale familiei Mănescu nu sunt la primele contracte cu statul. Europa Liberă a identificat în ultimii ani peste 368 de contracte de achiziție publice derulate de cele două firme.

Toate cele șase contracte dintre Mentor, Vladoor și Poliția Română au fost încheiate la finele unor licitații cu un singur ofertant.

Într-un răspuns pe e-mail transmis Europei Libere de către Mihaela Mănescu, asociat la ambele companii, se menționează că IGPR a impus firmelor interesate să se înscrie doar pentru un lot dintre cele aferente unei proceduri

În acest context, arată Mihaela Mănescu, „este absolut normal ca firmele să își concentreze eforturile în pregătirea ofertei aferente doar unui tip de produs, evident pentru care este specializata si competitivă”.

„La data deadline-ului licitațiilor, în sistemul SEAP apăreau mai multe firme înscrise atât la proceduri cât și la loturile care ne interesau pe noi. De ce nu au finalizat depunerea ofertelor, sau de ce au depus oferte incorecte, nu suntem în măsură să răspundem!”, ne-a transmis femeia de afaceri.

Mihaela Mănescu spune că prețul licitat de firmele familiei sale au fost similare cu cele maxime estimate de Poliție dintr-un motiv „simplu și logic”.

„Prețul estimat de autoritatea contractantă a fost foarte mic în comparație cu nivelul tehnic foarte ridicat și cu condițiile contractuale impuse. Prețul trebuie menținut neschimbat pe 24 de luni, întreaga perioada de derulare a acordului cadru, în condițiile actuale de instabilitate geopolitică, război, criza energetică, curs valutar, pandemie, modificări legislative privind condițiile de salarizare!”

„Pentru ceea ce s-a cerut, bugetul estimat de catre IGPR nu este atât de generos cum vi se pare dvs!”, a mai spus dna Mănescu.

Cum a influențat competitivitatea contractele

Alte 11 firme au mai câștigat contracte pentru a livra articole vestimentare Poliției Române.

Pe lista celor cu înțelegerile cele mai bănoase se numără: Medimpact (încălțăminte de piele), Treximco (șepci, căciuli, pălării), S&G Comercial (șnur pentru ceremonie, epoleți, mănuși), Laser Art (costum termic), Condor Style (suport profesional), Gcons Comercial (șepcuțe și berete), Valyrom Prod (fular).

Singurele licitații organizate de Poliție în care prețul final al contractului a fost semnificativ mai mic decât cel estimat de autoritatea contractantă a fost cel în care a existat concurență.

S-a întâmplat 7 cazuri din cele 38 de licitații pe care Europa Liberă le-a analizat. În cazul contractului pentru cravate, de pildă, Poliția a estimat un preț de 2.773.200 de lei. Contractul a fost alocat, după o competiție în doi, cu 1.862.000 de lei, de firma Cravattificio Alba.

Competiția a mai salvat 750.000 de lei din bugetul Poliției și în cazul licitației în doi pentru căciuli, câștigată de firma Treximco în fața Vladoor cu 9,4 milioane de lei, față de peste 10 milioane, cât estimase autoritatea contractantă.

Sursă MAI: „Nu ai nasturii, nu poți să livrezi sacoul”

„Dacă celelalte companii nu cunosc piața și nu știu de unde să cumpere atât materialele cât și accesoriile este foarte foarte greu să intre. De exemplu, sacoul nu este un sacou simplu. Sacoul are niște accesorii și anume: are niște petlițe care se montează pe rever. Are niște nasturi embosați cu sigla Poliției Române - cum îi spunem noi cu «cioara» - heraldica noastră cu vulturul și cele două topoare și balanța pe mijloc, deci nu stema României, are niște benzi pe mânecă. Toate chestiile astea sunt făcute pe circuit închis. Nu le găsești pe internet să dai pe Google «nasturi-sacou poliție». Găsești, dar nu se pupă cu ce îți trebuie ție, că se fac într-un anume fel. De asta lumea nu prea se bagă pentru că nu pune un nasture normal la sacoul respectiv. Și dacă nu ai nasturii nu poți să livrezi sacoul”.

Sursă din Ministerul de Interne.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG