Ministerul Sănătăţii din România a precizat că pacientul din România este o fetiţă de 5 ani, internată în spital din 4 aprilie.
Cazurile înregistrate până la data de 21 aprilie în întreaga lume arată că nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent, cazurile fiind la copii cu vârsta între 1 lună și 16 ani.
„Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41”, a precizat Ministerul Sănătății.
În privința cazului raportat în România, nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.
„Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficiența hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică”, arată Ministerul Sănătății.
Alexandru Rafila, a declarat luni la Europa FM că primul caz de hepatită acută severă la un copil este unul probabil.
„Este un caz care îndeplinește definiția de caz propusă de Organizația Mondială a Sănătății ca și caz probabil, nu este vorba de un caz confirmat, mai ales că discutăm despre o formă de hepatită care nu are o cauză identificată până în momentul de față. Nu sunt cazuri confirmate pentru că nu cunoaștem cauza, confirmarea înseamnă să cunoști cauza, cazul probabil grupează copii care prezintă hepatită severă, cu transaminaze foarte mari, cu icter, cu insuficiență hepatică, dar atâta timp cât nu cunoaștem cauza nu putem să discutăm despre o confirmare din puntul de vedere al unei cauze, în momentul de față vedem doar consecințele unei posibile infecții, de exemplu hepatita severă”, a spus Alexandru Rafila.
