Linkuri accesibilitate

De ce nu ai vrea sa scapi de tuberculoza sau meningită? Cui îi pasă în România de vaccinare


Reticența față de vaccinare s-a făcut simțită în România înainte de pandemia de Covid-19. Foto: În 20 martie 2021, sute de persoane au protestat în București fata de vaccinarea obligatorie și purtarea măștii de protecție.

Într-o țară în care Legea vaccinării e blocată de patru ani în Parlament iar lipsa diverselor vaccinuri e o obișnuință, reticența la vaccinarea anti-Covid nu e o surpriză. Între dezinteresul clasei politice și conspirații se află simplitatea faptului că unele boli pot fi eradicate.

Luna aceasta, din cabinetele medicilor de familie din România lipsește vaccinul care oferă protecţie împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și hepatitei B. Acesta se administrează copiilor și face parte din schema națională de vaccinare (este gratuit).

La începutul lunii trecute, din mai multe județe a fost semnalată lipsa vaccinului anti-tuberculoză BCG (care se administrează imediat după naștere, în maternități) și a vaccinului împotriva hepatitei de tip B (care se administrează de medicii de familie în primele 11 luni după naștere). Ministerul Sănătății anunța la acea vreme că achizițiile au fost făcute și dozele urmau să fie distribuite către Unifarm și ulterior direcțiilor de sănătate publică. Pentru a nu exista întreruperi în programul de vaccinare, ministerul ceruse redistribuiri între județe.

Acum, medicii de familie spun că au primit asigurări de la direcțiile de sănătate că dozele așteptate vor sosi curând iar reprezentanții Ministerul Sănătății au confirmat pentru Europa Liberă că achiziția a fost făcută. Motivul pentru care în niciun județ nu mai sunt disponibile aceste doze este, potrivit medicilor, faptul că dozele existente în stocuri au expirat.

Aceste situații sunt anormale din punctul de vedere al medicilor de familie în condițiile în care schemele de vaccinare pentru nou-născuți nu ar trebui să fie o surpriză, iar estimările cu privire la numărul nașterilor la fel.

Lipsa de coerență sistemică a administrării programului de vaccinare, întârzierile și neclaritățile sau lipsa unor reglementări adecvate contribuie la creșterea reticenței populației față de vaccinare, atrage atenția medicul de familie Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj.

Un singur exemplu: în ultimii doi ani am avut o solicitare crescută de vaccin gripal (n.r. care este gratuit, prin medicii de familie, pentru grupele de risc și a fost gratuit pentru întreaga populație cu începere din februarie 2021), dar din păcate tranșele de vaccin au venit foarte târziu. Ultimele în februarie, martie chiar, și atunci normal că nu mai era nimeni interesat”, spune medicul de familie.

Și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, medicul de familie Sandra Alexiu, spune că în România lipsește fermitatea celor aflați la putere cu privire la vaccinare. Un singur exemplu ar fi Legea vaccinării, „îngropată” în Parlament încă din 2017. Potrivit Sandrei Alexiu, care a făcut parte din grupul de lucru care a elaborat documentul, Legea ar fi adus îmbunătățiri concrete și vitale în domeniul vaccinării. Aceasta:

  • numea clar responsabili pentru programele de vaccinare, inclusiv pentru achiziții, aprovizionare și predictibilitate a vaccinării;
  • crea o rezervă națională de vaccinuri astfel încât situațiile în care un vaccin nu se mai „găsește” să fie evitate;
  • reglementa transportul vaccinului de la producător până la cabinetul medicului de familie;
  • obliga statul să asigure informarea corectă, de către specialiști, a populației;

Sunt alte țări în care autoritățile decid chiar scheme obligatorii de vaccinare, sau, în cazul Covid, de exemplu, impun restricții și fac controale riguroase fără această frică teribilă că își pierd votanții. Sunt țări care se gândesc la sănătatea oamenilor. La noi, lipsa de autoritate e dublată de lipsa încrederii în autoritate pentru că devierea de la normal nu e sancționată și nu se dau amenzi pentru nerespectarea unor reguli. Nu sunt sancționați nici în spațiul public, nici la nivel de autoritate cei care răspândesc minciuni”, spune medicul Sandra Alexiu.

Țări cu programe de vaccinare obligatorii

Potrivit Portalului European de Informații despre vaccinare, 12 țări din UE și Spațiul Economic European (Norvegia, Islanda și Liechtenstein) au programe de vaccinare obligatorii pentru copii.

De exemplu, vaccinarea antitetanos este obligatorie în primul an de viață pentru copiii care se nasc în:

  • Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia.

O comparație între România și Franța arată că printre vaccinurile doar recomandate de autoritățile din România, dar obligatorii în Franța în primele luni de viață ale copiilor se află cele pentru:

  • difterie, tuse convulsivă, poliomielită, hepatita B, rujeolă, oreion, rubeolă, meningită, tetanos.

O situați similară în privința obligativității vaccinurilor se întâlnește și în Italia, Polonia sau Ungaria. Germania nu impune vaccinarea, doar o recomandă, la fel ca România.

Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) într-o analiză din 2021, una dintre principalele boli care pot fi prevenite prin vaccinare, dar care afectează încă Europa este rujeola. Aceasta „continuă să se transmită în Europa deoarece acoperirea vaccinală în multe țări rămâne sub valoarea optimă. /.../ Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate din 2016 până la data de 28 septembrie 2020 este de 20.204, din care 64 de decese”.

În privința altor boli care pot fi prevenite prin vaccinarea copiilor, analiza arată, potrivit datelor oferite de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), că acestea continuă să fie raportate în România, dar cifrele înregistrează tendințe descrescătoare în urma programelor de vaccinare. În 2020, de exemplu, au fost notificate și au intrat în sistemul de supraveghere 36 de cazuri suspecte de tuse convulsivă, de 7 ori mai puține față de anul precedent.

Vaccinurile disponibile în România

Potrivit Ministerului Sănătății, în România sunt disponibile, aprobate și recomandate pentru copii, 12 vaccinuri:

  • Hepatitic B;
  • BCG (pentru tuberculoză);
  • hexavalent (pentru difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, Hepatita B);
  • ROR (pentru rujeolă, rubeolă, oreion);
  • HPV;
  • gripal;
  • rotaviral;
  • varicelic;
  • hepatic A inactivat.

Pentru copii există un calendar clar al vaccinării și o schemă de vaccinare națională care înseamnă că unele vaccinuri sunt considerate vitale, nu trebuie plătite de părinți, dar, spre deosebire de ce cred unii părinți, nu sunt obligatorii, ci doar recomandate.

Vaccinurile disponibile pentru copii în România.
Vaccinurile disponibile pentru copii în România.

Noi ne-am vaccinat copiii cu acele vaccinuri despre care știam că sunt obligatorii, pentru hepatită B, de exemplu. După programul pe care ni l-a spus medicul. Nu știe un părinte foarte multe dacă nu are un medic bun sau nu se informează singur. Ne-am gândit la acele boli despre care știam că sunt periculoase, poliomielită sau tuse convulsivă, pe care eu am avut-o în copilărie pentru că pe vremea mea nu cred că era vaccin”, spune pentru Europa Liberă Bogdan P., un tată care are un băiat de șase luni și o fată de cinci ani și jumătate.

Doar o parte din vaccinurile disponibile în România sunt gratuite, potrivit calendarul oficial al vaccinărilor și de vârstă. Potrivit Ministerului Sănătății, calendarul se stabilește „în funcție de situația epidemiologică a bolii ce poate fi prevenită prin vaccinare, de factorii care influențează răspunsul imun postvaccinal și de disponibilitatea vaccinului”.

Calendarul vaccinării gratuite pentru copii în 2021 include prevenția pentru:

  • difterie, tetanos, tuse convulsivă, polio, Hib și hepatită B (câte o doză de vaccin la vârstele de 2, 4 și 11 luni);
  • boala pneumococică (câte o doză la 2, 4 și 11 luni);
  • Rujeolă, orieon și rubeolă (câte o doză la 12 luni și 5 ani);
  • difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită (o doză la vârsta de 6 ani)
  • difterie, tetanos (o doză la 14 ani);

O prezență recentă în discuțiile cu privire la programul național se referă la vaccinul HPV, care previne cancerul de col uterin. Acesta este „disponibil gratuit din luna ianuarie 2020 în cabinetele medicilor de familie la fete cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat in anii 2017 si 2018 vaccinarea la medicii de familie, inclusiv cele care au trecut de această vârstă dacă au solicitat”, informa Ministerul Sănătății în noiembrie 2019. În aprilie 2021, ministrul Ioana Mihăilă anunța că pregătește extinderea grupei de vârstă pentru care această vaccinare e gratuită.

Vaccinurile pentru adulți

Persoanele aflate în grupe de risc beneficiază gratuit de vaccinul anual gripal. Adulții pot face însă o întreagă serie de vaccinuri contra-cost. Inclusiv vaccinuri pentru așa numitele boli ale copilăriei: rujeolă, rubeolă, oreion, care au apărut după anii 70. (Potrivit unui articol publicat de medichub.ro, „vaccinarea antirujeolică a copiilor sub un an a fost introdusă în România în 1979". În 2004, acest vaccin a fost înlocuit cu vaccinul Trivalent ROR, împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului.)

Vaccinuri disponibile pentru adulți.
Vaccinuri disponibile pentru adulți.

Vaccinurile au dus la eradicarea unor boli grave, chiar fatale, cel mai cunoscut exemplu fiind cel a poliomielitei. Ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în România în anul 1992, iar singura măsura de prevenire a poliomielitei este vaccinarea, introdusă în calendarul national de vaccinare în România din 1956.

Pe lângă aceste vaccinuri, adulții din România au la dispoziție imunizarea pentru boli precum: tetanos, difterie, tuse convulsivă, varicelă, HPV, zona zoster, hepatita A și B, meningită.

Potrivit Ministerului Sănătății, există 17 boli prevenibile prin vaccinare. La finalul anului 2020 a apărut și vaccinul anti-Covid, unul dintre cele mai contestate în prezent.

Medicul Emiliana Costiug a spus pentru Europa Liberă că a întâlnit situații inexplicabile în care pacienții refuză vaccinarea în ciuda deceselor de Covid din propria familie, iar Sandra Alexiu ne-a dat câteva exemple de argumente anti-vaccinare pe care le aude le pacienți:

  • vaccinul ar fi prea nou;
  • vaccinul ar afecta structura ADN-ului;
  • vaccinul ar fi o armă pentru decimarea populației;
  • vaccinul ar afecta fertilitatea;

Astfel de mituri au fost vehiculate și în alte situații, în momentul apariției unui vaccin nou și nu sunt creații românești. Însă chiar în țările de origine a marilor mituri despre vaccinare, Marea Britanie și SUA, unde autoritățile și-au făcut mai bine treaba, acoperirea vaccinală este acum mai mare decât în România,” spune Sandra Alexiu.

Potrivit celor doi medici de familie, semne puternice ale campaniilor anti-vaccinare s-au simțit înainte de apariția Covid, când părinți tineri au început să fie influențați de diverse grupuri și au devenit ezitanți.

Grupul celor care refuză vaccinarea fără drept de apel e mic, dar multe persoane ezită. Pentru acestea ar fi nevoie de coerență a autorităților și de asumarea unei informări susținute. În timpul unei dezbateri din 2017 despre Legea vaccinării, povestește Emiliana Costiug, din două ore de discuții cu parlamentarii, 100 de minute au fost alocate persoanelor care, fără argumente științifice, se opuneau vaccinării.

Societatea națională de medicina familiei (SNMF) are încă din 2012 un Grup de Vaccinologie dedicat activității de vaccinare. Potrivit acestuia:

„Imunizarea previne între 2 și 3 milioane de decese în fiecare an. Fără vaccinuri, eradicarea globală a variolei, eliminarea poliomielitei și rujeolei din multe părți ale lumii ar fi fost imposibilă”.

Medicii români din Asociația de educație pediatrică în medicina de familie au înființat în 2015 Grupul Vaccine - Advocacy pentru schimbarea atitudinii față de vaccinare. Aceștia constataseră că tot mai mulți părinți refuză vaccinarea copiilor și că mesajele despre vaccinare nu sunt transmise eficient. În 2016, în România izbucnea epidemia de rujeolă.

Cine sunt noile „personaje” controversate din Duma de Stat a Rusiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:35 0:00
XS
SM
MD
LG