Încă un proiect de amenajare de hidrocentrale pe râuri – după cazul recent de la Răstoliţa – provoacă indignare în rândul societăţii civile şi a ONG-urilor de mediu.
Este vorba de reluarea unei investiţii începută în 2004 de compania de stat Hidroelectrica pentru construcția a două hidrocentrale şi a unui baraj cu microhidrocentrală pe râul Jiu, în zona de defileu a acestuia.
Defileul Jiului are statut de Parc Naţional, o parte din acesta fiind și sit Natura 2000, iar perimetrul investiției este amplasat în județele Gorj și Hunedoara.
Lucrările au fost întrerupte după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 2017, anularea autorizaţiilor de construire emise în 2012 și 2016 de consiliile judeţene Gorj şi Hunedoara, fără să fi existat o evaluare a impactului de mediu.
„Este cel mai grav proiect de acest fel. Pe de o parte, trece peste o hotărâre definitivă a instanţei, care a anulat autorizaţiile de construire şi, pe de alta, afectează iremediabil Parcul Naţional şi situl Natura 2000, cu habitatele lor naturale”, spune, indignat, biologul Călin Dejeu, activist de mediu.
„Este poate cel mai spectaculos şi important Parc Naţional, deoarece protejează ultimul mare râu de munte care mai curge liber în Carpații românești”, adaugă el.
Subiectul hidrocentralelor de pe Jiu a revenit în actualitate recent, în urma dezbaterilor organizate între 5-7 noiembrie 2024 la Bumbeşti (Gorj), Aninoasa (Hunedoara) şi la sediul Consiliului Judeţean Gorj, din Târgu-Jiu, pe tema raportului de impact asupra mediului realizat de Hidroelectrica.
Este pasul premergător obţinerii autorizaţiei de mediu pentru continuarea lucrărilor, care ar fi realizate în procent de peste 85%, conform companiei.
ONG-urile cer reluarea dezbaterilor
Aproape 30 de ONG-uri, de la nivel național, precum şi din zona Vii Jiului, reclamă organizarea imparţială a dezbaterilor recente.
„Am ținut să mergem la dezbateri tocmai pentru că auzisem de intimidări, amenințări, asupra celor care se opun proiectului. Când și-au dat seama că nu susținem proiectul, nu ne mai lăsau practic să ne expunem punctul de vedere”, spune fondatoarea organizației Valea Jiului Society, Adina Vințan, pentru Europa Liberă.
ONG-urile cer Ministerului Mediului, organizatorul consultărilor, într-o scrisoare deschisă, să reia procedura și să asigure dezbateri imparțiale pe temă.
„Dezbaterea a eșuat în îndeplinirea rolului său fundamental. Proiectul a fost prezentat exclusiv unilateral, din perspectiva investitorilor, iar întrebările critice privind impactul real asupra ecosistemului au fost sistematic evitate”, spun ONG-urile.
„Cred că este important să tragem și un semnal de alarmă la un mod mai general despre cum se desfășoară aceste tipuri de dezbateri în România”, spune directorul Bankwatch Romania, Vlad Popescu, pentru Europa Liberă.
Organizația este cea care a atacat, alături de ONG-ul Neuer Weg, autorizațiile de construire mai vechi și a obținut decizia favorabilă a Curții de Apel București în 2017.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că dreptul societăţii civile nu a fost îngrădit, în condițiile în care publicul interesat a putut participa la dezbateri, iar ministerul a publicat pe internet documentele de mediu ale proiectului.
„Nu cred că poate cineva să spună că nu are la dispoziţie informaţiile necesare”, spune ministrul, în contextul în care raportul de impact asupa mediului a fost postat, alături de alte documente, pe site-ul ministerului.
În spatele nemulţumirii ONG-urilor legată de consultarea publică se află criticile ferme față de investiţia în sine, despre care activiștii de mediu cred că va afecta iremediabil natura.
Râul Jiu va rămâne pe alocuri „un firicel de apă”, dezvoltarea speciilor acvatice, în frunte cu vidra – specie strict protejată – și a mamiferelor va fi puternic afectată, susțin aceștia. Și, susțin organizațiile de mediu, întreg ecosistemul zonei va fi dat peste cap.
ONG-urile cer în scrisoarea deschisă și reanalizarea alternativelor ecologice pentru proiectul din Defileul Jiului.
Conform activiştilor, care se bazează pe studii ale mai multor experţi, din ţară şi din străinătate, investiţia nici măcar nu va fi fezabilă, întrucât debitul Jiului este scăzut în ultimii ani. Schimbările climatice vor întreține această tendință, subliniază ei.
Debitul mediu din ultimele decenii al râului Jiu a fost de doar 21 de metri cubi/ secundă. Or, pentru rentabilitate energetică, este nevoie de un debit mult mai mare, de peste 35 metri cubi pe secundă, spun activiștii.
În același timp, „proiectul a fost prezentat, inclusiv la dezbateri, ca ceva măreţ, care va aduce locuri de muncă în masă aici, dar nimeni nu a spus de câte ar fi vorba. Am aflat, informal, că ar fi vorba de aproximativ 40, nu de sute”, spune Adina Vinţan.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, spune pentru Europa Liberă că orice loc de muncă este important pentru comunitate, indiferent „că sunt 40-50-sau 60.”
El şi-a reiterat susţinerea pentru finalizarea proiectului, despre care spune că va respecta cerinţele de mediu și că debitul râului nu va fi atât de afectat pe cât susțin ONG-urile.
Raportul de impact de mediu
În raportul de impact asupra mediului şi în studiul de evaluare adecvată, Hidroelectrica admite afectarea a două din cele patru cursuri de apă de suprafaţă identificate.
Este vorba de un sector al râului Jiu (confluența Jiul de Est – acumularea Vădeni) şi de Bratca (de la izvor la confluența cu Jiul). Va fi afectată totodată biodiversitatea, în condiţiile în care proiectul se suprapune aproape integral - cu excepţia liniilor de tensiune - cu situl Natura 2000.
De precizat că raportul de impact se referă doar la „restul lucrărilor de executat”, lucru considerat injust și chiar ilegal de către ONG-uri, întrucât investiția ar urma să valorifice lucrările realizate anterior - care au afectat deja ariile protejate - care sunt parte integrantă a proiectului care va afecta, dacă va ajunge să funcționeze, Parcul Național și situl Natura 2000.
Documentul menţionează că microhidrocentrala care va fi amenajată lângă barajul Livezeni va permite asigurarea unui debit de servitute a râului Jiu - debitul considerat minim necesar al unui râu - şi propune mai multe măsuri pentru „compensarea” impactului asupra speciilor acvatice, dar şi a altor habitate.
Spre exemplu, sunt propuse mai multe canale de traversare pentru peşti, ca parte a măsurilor de protejarea speciilor acvatice.
„În vederea fundamentării corecte a măsurilor de prevenire, evitare și reducere a impactului generat de proiect asupra elementelor de interes conservativ din aria naturală protejată au fost realizate studii specifice pe fiecare grupă de specii/habitate, punându-se accent pe evaluarea impactului proiectului asupra fiecărei specii/habitat de interes conservativ”, menţionează raportul.
„Studiul de evaluare adecvată a pus accent pe menținerea conectivității habitatului acvatic din aria protejată”, se mai adaugă.
Factorii de aer, zgomot şi vibraţii, sol subsol, vor suferi perturbări doar pe perioada lucrărilor, se arată în document. Impactul rezidual (cel rămas după luarea măsurilor de limitare a efectelor negative) asupra biodiversităţii poate fi redus până la „nesemnificativ”, dacă măsurile de evitare, prevenire și reducere a impactului vor fi respectate, susține Hidroelectrica.
Elementele de biodiversitate vor fi monitorizate și pe parcursul lucrărilor care mai sunt de executat, măsurile urmând să fie recalibrate, dacă este cazul, specifică.
„În urma analizei detaliate desfăşurate în cadrul studiului, se poate afirma faptul că impactul manifestat prin implementarea proiectului, în toate fazele acestuia, asupra speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnate ariile naturale protejate de interes comunitar, va fi nesemnificativ, neafectând structura şi funcţiile acestora”, concluzionează compania, cu privire la biodiversitate.
Datele prezentate de companie sunt contestate însă de ONG-urile care se opun proiectului - considerându-le exclusiv în interesul beneficiarului - iar măsurile de atenuare a impactului nu pot salva distrugerea de facto a arealului natural, susțin acestea.
Autorizaţiile de construire, anulate în instanţă
În ciuda deciziei Curții de Apel București din 2017, autoritățile centrale au continuat ulterior demersurile pentru realizarea investiției.
O ordonanță de urgență a guvernului (OUG) din 2022 a inclus amenajarea hidroenergetică de pe Jiu între investițiile majore de interes public, permițându-i exceptarea de la unele prevederi ale Legii privind impactul unor proiecte asupra mediului.
Pot fi exceptate inclusiv de la realizarea lor în arii protejate.
Beneficiara investiției Livezeni-Bumbești, Hidroelectrica, a fost obligată de Ministerul Mediului să facă un raport de impact asupra mediului (RIM), însă doar pentru restul lucrărilor de executat.
Este un aspect de asemenea reclamat de către ONG-uri, care susțin că trebuia evaluat impactul deja creat prin lucrările realizate.
„E ca şi cum ai putea să faci ceva legal pe ceva ilegal”, se revoltă Călin Dejeu.
Curtea de Apel a arătat în decizia din 2017 – citând un caz judecat anterior de Curtea Europeană de Justiție – că o investiție nu poate continua într-o arie protejată decât „cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile.”
Cu alte cuvinte, „doar proiectele benigne, de dimensiuni reduse și cu caracteristici care ne garantează că nu pot altera semnificativ natura, pot continua”, arată Călin Dejeu.
El atrage atenţia că inclusiv studii realizate de Ministerul Mediului, într-un proiect cu finanţare UE, arătau impactul semnificativ cauzat deja.
De asemenea, un studiu realizat de Universitatea „Ovidius” din Constanța, precum și analize din publicaţii de ştiinţă din străinătate și studiul aprobat de Guvern la constituirea Parcului Naţional Defileul Jiului (2005) subliniau incompatibilitatea hidrocentralelor cu specificul parcului național.
Proiectul propus de Hidroelectrica
Proiectul hidroenergetic , de pe râul Jiu, ar urma să „infuzeze” o cantitate în sistemul naționale o cantitate de energie electrică de 258 Gigawaţi (GWh)/an. Reprezintă aproximativ 0,5% din producţia naţională (56 Terrawaţi / an, adică 56.000 de Gigawați).
Ar acoperi necesarul de electricitate a aproximativ 100.000 de gospodării din zonă, susţine Hidroelectrica. Conform Ministerului Mediului, investiția are ca funcţie asociată şi stocarea de energie (în lacul de acumulare - cu o lungime de 1 km), de 81.000 metri cubi, reprezentând circa 40 Megawaţi / oră (MWh).
Potrivit companiei, stadiul de realizare al întregului proiect este de 87%.
Amenajarea hidroenergetică este compusă dintr-un baraj cu lac de acumulare şi microhidrocentrală pentru debitul de servitute la Livezeni şi câte o hidrocentrală la Dumitra și Bumbești-Jiu.
Acestea sunt legate de aducţiuni subterane (galerii), betonate, de câţiva kilometri fiecare majoritatea realizate deja, care străbat practic de la un capăt la altul Parcul Național Defileul Jiului și un sit Natura 2000. Traseul amenajării este de 20 de kilometri, cu o cădere de 252 de metri, în două trepte, la Dumitra și Bumbești.
Hidrocentralele sunt unele pe derivație - căderea apei e asigurată prin tuneluri subtera de derivație a albiei râului, rolul barajului fiind de a devia apa din cursul natural
Proiectul, accelerat în acest an
Demersurile pentru autorizarea proiectului au fost accelerat în acest an, aşa cum anunţa Hidroelectrica în aprilie 2024.
Guvernul a aprobat recent, pe 30 octombrie, un proiect de exproprieri pentru microhidrocentrala Livezeni și hidrocentrala Dumitra, fapt salutat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare din 5 noiembrie, în care îşi manifesta susţinerea pentru proiect.
„Recent am reușit să promovăm o hotărâre de guvern pentru culoarul de expropriere aferent liniei care va racorda această investiție la sistemul energetic național. Practic, am deblocat și acest proiect și ne îndreptăm spre finalizarea lui în 2025”, a afirmat ministrul.
În aceeaşi postare, el sublinia şi obţinerea acordului de mediu pentru hidrocentrala de la Răstoliţa – un alt proiect contestat vehement de ONG-uri.
Ministrul Energiei a subliniat în repetate rânduri faptul că România trebuie să finalizeze proiectele hidroenergetice începute cu decenii în urmă şi blocate pe parcurs, scop în care a şi fost emisă OUG-ul din 2022.
Mircea Fechet: Decizia instanţei nu împiedică reluarea proiectului
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, are o poziţie similară, pe un ton mai rezervat însă.
Anularea de către Curtea de Apel București a autorizaţiilor de construcţie „emise cu foarte mult timp în urmă” nu înseamnă că „statul român este obligat pe vecie să abandoneze aceste lucrări, pe care, nu doar ca ministru, le apreciez a fi utile”, spune ministrul Fechet, pentru Europa Liberă.
El spune că „acumulările hidrotehnice cu stadiu de execuţie avansată trebuie finalizate.”
Ministrul Mediului spune că nu dorește să se antepropunțe cu privire la proiectul Livezeni-Bumbești. Afirmă însă că investiţiile care mai sunt de realizat în proiectele hidroenergetice „trebuie evaluate din punct de vedere al mediului și în măsura în care există un impact semnificativ, acest impact trebuie compensat, exact așa cum o cere legea”, dar „statul român trebuie să se folosească de ele.”
„Nu folosește nimănui să le lăsăm așa cum stau acum, abandonate de zeci de ani, pentru că ar putea să aducă prejudicii mediului chiar mai mari, în măsura în care nu facem nimic cu ele”, menţionează el.
Aceste investiţii, în frunte cu cea de la Livezeni-Bumbești, nu ar fi atât de avansate precum doresc autorităţile să transmită, susțin activiştii.
Aici ar mai fi de investit aproximativ 75 de milioane de euro, pe lângă cele 150 de milioane de euro investite deja, aşa cum reiese din declaraţii mai vechi ale reprezentanţilor companiei, subliniază Călin Dejeu.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări Hidroelectrica, dar și Ministerului Energiei, pe marginea proiectului de pe râul Jiu, dar nu am primit încă răspunsuri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
