Linkuri accesibilitate

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului. Asumarea este un „proces în continuă desfășurare”


Pe 27 ianuarie 1945 au fost eliberați ultimii supraviețuitori din lagărul de concentrare Auschwitz. România a contribuit și ea la această tragedie în perioada dictaturii militare ale lui Ion Antonescu, 1940-1944.
Pe 27 ianuarie 1945 au fost eliberați ultimii supraviețuitori din lagărul de concentrare Auschwitz. România a contribuit și ea la această tragedie în perioada dictaturii militare ale lui Ion Antonescu, 1940-1944.

De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, președintele Klaus Iohannis a subliniat pericolul dezinformării. Mulți încă nu asociază România cu Holocaustul, dar directorul Institutul „Elie Wiesel” spune că există un progres, în comparație cu alte țări vecine.

În fiecare an, pe 27 ianuarie, sunt comemorate la nivel internațional victimele Holocaustului. În această zi, în 1945, au fost eliberați ultimii supraviețuitori din lagărul de concentrare de la Auschwitz.

Milioane de oameni au fost executați pe baza etniei, religiei, orientării sexuale sau opiniei politice. Dintre aceștia, aproximativ șase milioane au fost evrei, iar între o sută și cinci sute de mii au fost romi.

România a contribuit la această tragedie în perioada dictaturii militare a lui Ion Antonescu (1940-1944).

Între 280 și 380 de mii de evrei și peste unsprezece mii de romi au fost omorâți de autoritățile române, conform comisiei Wiesel.

„Să nu uităm niciodată că Holocaustul reprezintă un apogeu al urii, intoleranței, disprețului și prejudecăților, iar lecția sa cutremurătoare trebuie să rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă, să ne țină conștiința trează și în alertă,” a declarat președintele Klaus Ioannis.

Puțini români asociază, însă, această tragedie cu România.

Conform unui sondaj din 2021 al Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, doar 32% dintre respondenți cred că Holocaustul s-a întâmplat și în România. Majoritatea au răspuns că s-a întâmplat în Germania și în alte țări.

Școala, un „vector” necesar în educația despre Holocaust

În România, internetul reprezintă principala sursă de informare despre Holocaust, în timp ce școala este abia pe locul patru, conform sondajului Institutului „Elie Wiesel”. În lipsa unei educații naționale despre Holocaust, oamenii sunt expuși unui risc ridicat de dezinformare, ceea ce poate stârni sentimente antisemite și xenofobe în rândul populației.

Alexandru Florian, directorul Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Ellie Wiesel”
Alexandru Florian, directorul Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Ellie Wiesel”

„Școala trebuie să devină un vector de informare mult mai puternic, în comparație cu diversele surse de informare din spațiul virtual, unde dezinformarea și negarea Holocaustului este prezentă acolo unde nici nu te aștepți,” spune Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.

Președintele Iohannis a subliniat și el problema dezinformării online în discursul său.

„Relativizarea Holocaustului, pervertirea istoriei, știrile false și dezinformarea își fac simțite prezența din ce în ce mai des în ultima perioadă, cu precădere în mediul online, iar în contextul războiului care se desfășoară la granițele noastre, urmările pe care le are propagarea acestora reprezintă amenințări care nu pot fi neglijate.”

Alexandru Florian atrage totuși atenția asupra progresului pe care l-a făcut România în ultimii douăzeci de ani.

În 2021, președintele României a promulgat o lege care introduce în trunchiul comun al învățământului liceal și profesional „Istoria Holocaustul” începând cu anul școlar 2023-2024.

„Este un proces în continuă desfășurare. Probabil ar fi mai bine dacă pedala de accelerație ar fi apăsată puțin mai tare,” spune Alexandru Florian.

Problema promovării criminalilor de război în spațiul public

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, modificată prin legea 107/2006, interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob cât și promovarea persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și crimelor de război în scopul de a preveni incitarea la „ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.”

În practică, mai există străzi și școli care poartă numele criminalilor de război.

Luna trecută, Consiliul Local al Sectorului 2 din București a respins desființarea bustului lui Mircea Vulcănescu, un demnitar român acuzat de participarea la Holocaust. Douăsprezece consilieri s-au abținut, nouă s-au opus demolării, iar doi au votat pentru.

Senatoarea independentă Diana Şoşoacă a declarat că desființarea bustului ar reprezenta un act de „incultură" şi „antiromânism".

„Asemenea practici ar trebui abandonate cu desăvârșire,” a spus Alexandru Florian.

România, tot mai responsabilă

Responsabilizarea societății este un proces anevoios. Însă, față de țările vecine, România face progrese în ceea ce privește respectarea memoriei Holocaustului.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a minimalizat rolul Ungariei în perpetuarea Holocaustului. Criminalii de război sunt portretizați de instituțiile statului ca rezistenți împotriva comunismului. Institutul de istorie Veritas, fondat de Orban, a negat Holocaustul în repetate rânduri.

În Polonia, președintele Andrzej Duda a promulgat în 2018 o lege care penalizează atribuirea Holocaustului națiunii poloneze.

O forță politică din România care neagă importanța Holocaustului este partidul AUR, care în ianuarie anul trecut transmitea Ministrului Educației că tragedia este o „temă minoră ridicată la rangul de materie.”

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, cataloghează astfel de manifestări ca „derapaje”, dar important este că negarea Holocaustului nu este instituțională.

„Mai asistăm la derapaje, dar sunt individuale, nu există instituții la nivel public - adică parlamentul, președintele, ministerele - care promovează politici care neagă Holocaustul.”

  • 16x9 Image

    Sorana Horșia

    Este intern la Europa Liberă. 

    Ea studiază jurnalism și drepturile omului la Sciences Po în Paris. A terminat licența în științe politice la campusul Sciences Po din Dijon, axat pe Centrul și Estul Europei.

XS
SM
MD
LG