Linkuri accesibilitate

Controversa homeschooling. De ce se împotrivește statul părinților care vor să-și educe copiii acasă


Copiii și tinerii care învață în sistem homeschooling din România sunt afiliați unor instituții furnizoare de astfel de servicii în special din SUA și Marea Britanie. (Imagine generică)

Ministerul Educației i-a avertizat pe părinți că dacă își retrag copiii din învățământul clasic, nu îi vor mai putea reînscrie în sistem. Mesajul e considerat o formă de presiune sau chiar intimidare de către cei care au ales „homeschoolingul” ca formă de educație pentru copiii lor.

„Sistemul educațional de tip homeschooling nu este recunoscut în România”, a comunicat Ministerul Educației inspectoratelor școlare într-o notă internă.

Autoritățile centrale au solicitat inspectoratelor centralizarea cazurilor de retragere din învățământul de stat sau privat de către părinții care au optat pentru homeschooling.

În Suceava, Timiș sau Bihor, dar și în Cluj, după verificările solicitate de Minister, au fost constatate zeci de astfel de situații în ultimii doi ani.

În circulara transmisă Inspectoratelor Școlare, Ministerul Educației a citat inclusiv articole din Codul Penal. Unele inspectorate au prelucrat însă limbajul înainte de a-l transmite școlilor.
În circulara transmisă Inspectoratelor Școlare, Ministerul Educației a citat inclusiv articole din Codul Penal. Unele inspectorate au prelucrat însă limbajul înainte de a-l transmite școlilor.

Circulara a fost prelucrată de inspectorate și a ajuns, ulterior, în școli. În unele cazuri a devenit motiv de convocare a unor ședințe cu părinții.

Chiar dacă nu aduce o noutate - întrucât revenirea elevilor în școlile clasice printr-un simplu transfer nu era permisă nici până acum, fiind necesară evaluarea competențelor sau echivalarea diplomelor - semnalul dat de autorități a creat rumoare în rândul promotorilor sau practicanților homeschoolingului în România.

Ei consideră că nota ministerială reprezintă o formă de presiune, chiar de intimidare la adresa celor care aleg această formă de educație, foarte răspândită în țări precum Statele Unite, Marea Britanie sau Franța.

Pe de altă parte, inspectorii școlari și directorii consultați de Europa Liberă atrag atenția asupra riscurilor implicate de opțiunea pentru învățământul acasă.

De la homeschooling la Abu Dhabi

„Toți cei patru copii ai noștri au fost educați acasă, am considerat că e o idee bună. Băiatul cel mare a învățat apoi la New York University Abu Dhabi, a dat masteratul la Sorbona și lucrează într-un domeniu la care la noi doar se visează. Fata, pe de altă parte, a vrut să devină cofetar, deci fiecare a mers pe drumul lui”, povestește Gabriel Curcubeț, unul din pionierii educației de tip homeschooling în România.

Familia Curcubeț, cu cei patru copii, în prezent majori, educați toți acasă.
Familia Curcubeț, cu cei patru copii, în prezent majori, educați toți acasă.

A început acest gen de activitate în 2001, cu băiatul cel mare, care pe atunci se afla doar la grădiniță.

De altfel, tânărul, Dávid (25 de ani) și-a povestit experiența pe un site al unei asociații americane de advocacy pentru acest sistem.

„Pe perioada liceului, rudele și prietenii începeau să mă întrebe ce planuri de carieră și de viață am. Cred că e cea mai dificilă perioadă pentru toți cei educați în sistem homeschooling, când trebuie să răspundă la aceste întrebări”, povestea el.

Tot în acest sistem au învățat și ceilalți trei frați ai săi, care astăzi au 23, 21 și 19 ani. Tatăl, Gabriel Curcubeț, nu regretă niciun moment alegerea făcută și spune că vremurile s-au schimbat, iar mobilitatea, accesul la informații și accesibilitatea oferă posibilități de educație nenumărate astăzi, indiferent de tipul de educație urmat.

„Nu suntem inamicii statului!”

Gabriel Curcubeț a pus, de altfel, bazele asociației Homeschooling România, cu sediul în județul Harghita și a devenit, grație conferințelor de popularizare susținute, un fel de mentor al comunității. Estimările cu privire la mărimea comunității variază între câteva sute și câteva mii de familii.

Principalul avantaj adus de homeschooling este că se pliază mai bine pe ritmul propriu de învățare al copilului, spun unii dintre părinți:

„Poți începe mai devreme sau mai târziu o materie, față de cum e prevăzută în programa clasică și poți să-i acorzi cât timp dorești, fără a fi presat de alte materii...fără a fragmenta timpul de studiu în fracțiuni de 50 de minute. Un alt avantaj ar fi legat de socializare, ai posibilitatea să alegi zona în care copilul tău să socializeze...”, ne-a declarat o mamă, din județul Cluj, care a ales să își învețe acasă patru din cei șapte copii.

Decizia părinților nu are așadar la bază ignoranța, ci tocmai o preocupare specială pentru educație și care consolidează inclusiv raporturile familiale, spune Gabriel Curcubeț.

Trei din copiii familiei Curcubeț, în primii ani de homeschooling.
Trei din copiii familiei Curcubeț, în primii ani de homeschooling.

Mai mult, o bună parte dintre părinți au background educațional / pedagogic. Oferă chiar exemplul său. Gabriel Curcubeț e în prezent pastor și a crescut într-o familie de pedagogi și preoți.

„Părinții fac acest gest foarte conștient, i-au scos pe elevi din sistemul de stat, dar nu i-au ținut acasă degeaba, i-au înscris într-un sistem, american în majoritatea cazurilor, chiar și britanic și francez; s-au preocupat foarte mult de situația lor, elevii au orar zilnic, săptămânal, parcurg un an școlar, nu sunt lăsați de izbeliște”, a explicat bărbatul.

Liderul asociației a admis că există și situații, precum cele de abuz și de bully-ing, în care unii copii sunt direcționați chiar și de psihologi spre homeschooling, dar nu aceste situații predomină.

Homeschoolingul nu s-ar suprapune învățământului de stat, spune el.

„Nu sunt împotriva sistemului de stat, ci pentru libertatea părinților de a alege. Nu suntem inamicii educației statului, ci am dori să dăm culoare sistemului, chiar să lucrăm împreună cu autoritățile. Dacă ei decid că trebuie testare, ok, avem sisteme standardizate de testare”, a spus Curcubeț.

Un părinte ar prefera oricum să își integreze copilul pe care îl educă acasă direct în învățământul românesc și nu în cel din străinătate. Aceasta dacă ar exista un cadru suficient de flexibil, a mai arătat el.

„Autoritățile ar putea lua ca exemplu sistemul francez de homeschooling, acolo poți să înscrii copilul la orice școală din Franța, notifici inspectoratul și mergi semestrial să dai teste. Acest model se poate pune în practică foarte ușor și în România, ar fi chiar o soluție foarte bună”, a explicat fondatorul Homeschooling România.

El a mai subliniat că tinerii de azi nu își mai limitează opțiunile de învățare la granițele unei țări.

„Poți învăța inclusiv la un liceu din Europa, la care treci mai ușor din homeschooling, am avut astfel de cazuri, după care au dat BAC-ul acolo și au venit la o universitate din România”, a conchis el.

„Homeschoolingul nu e suma problemelor din învățământul românesc”

Sunt și reprezentanți ai comunității de homeschooling mai incisivi când vine vorba de poziționarea recentă a autorităților.

Mădălin Potoroacă, unul din cei mai activi membri ai asociației Homeschooling România crede că atitudinea adoptată recent decătre Ministerul Educației în circulara transmisă Inspectoratelor școlare are mai degrabă scopul de a-i intimida pe cei care au optat pentru această formă de educație.

Unii părinți care ar fi optat în pandemie pentru educația acasă ar fi fost sunați deja și presați să revină în sistemul clasic.

Mădălin Potoroacă este unul din cei care militează pentru drepturile comunității de homeschooling.
Mădălin Potoroacă este unul din cei care militează pentru drepturile comunității de homeschooling.

Homeschoolingul tinde să fie scos astfel țap ispășitor pentru problemele sistemului de educație autohton, a spus Mădălin Potoroacă, pentru Europa Liberă.

Aceasta deși învățământul românesc are probleme mult mai acute, spune el, începând de la rezultatele la titularizare, rata de promovare la BAC, infrastructura deficitară din numeroase școli și aspecte etico-morale, care privesc violența școlară, consumul de pornografie și droguri în rândul elevilor.

„Avem unele din cele mai ridicate rate de abandon școlar și de analfabetism funcțional, dar problema este homeschoolingul... Autoritățile nu realizează că este o reacție la un sistem care este în picaj. E suficient să ne uităm la testele Pisa, dar în loc să lansăm o reformă reală, să căutăm soluții, îi găsim țapi ispășitori pe părinții care fac homeschooling”, a spus el.

Referitor la una din principalele critici aduse sistemului - lipsa de acreditare în România a instituțiilor din străinătate care oferă programe de acest tip - Mădălin Potoroacă a subliniat că sunt suficiente instituții de stat sau particulare care nu ar deține acreditarea respectivă, ci eventual una provizorie și totuși nu apar atâtea discuții.

Circulara Ministerului tinde să înfiereze acest tip de educație, spune el.

Mădălin Potoroacă face trimitere la o declarație a secretarului de stat Sorin Ion. Deși a semnat nota transmisă inspectoratelor - în care acestea sunt îndemnate să sesizeze situațiile de retragere a copiilor din învățământul clasic către Direcțiile de Asistență Socială și chiar Poliție - el însuși afirma la câteva zile distanță că elevii din homeschooling pot, de fapt, reveni în sistem. Aceasta fie prin echivalarea studiilor, fie prin evaluarea competențelor.

De altfel și în punctul de vedere transmis Europei Libere, Ministerul Educației arată că există posibilitatea echivalării anilor școlari parcurși în regim homeschooling.

Colaborarea este element cheie în homeschooling.
Colaborarea este element cheie în homeschooling.

„Vrem să discutăm cu toți cei responsabili, din Ministerul Educației, să decidă clar, este cum au zis inspectoratele - că homeschoolingul - e doar nereglementat, sau într-adevăr părinții sunt susceptibili de o infracțiune? Gândiți-vă că în 20 de ani niciun părinte nu a plătit o amendă până acum.

Niciunui copil, după ce și-a dat diferențe, sau teste internaționale, nu i s-a refuzat intrarea la facultate.

Avem atestate grămadă emise de CNRED (Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor), de minister, care demonstrează că școala în sistem homeschooling este recunoscută de ministerul nostru.

Cu toate acestea, emit astfel de documente și este un moment oportun să facem odată lumină”, a conchis Mădălin Potoroacă.

Copilul poate ajunge în clase mai mici decât îl recomandă vârsta

În mai multe județe, câteva zeci de elevi ar fi fost retrași în ultimii doi ani din școlile clasice, pentru a fi înscriși la activități de homeschooling. Mediatizarea cazurilor a și stat la baza circularei transmise recent de Ministerul Educației.

În județul Bihor, aproximativ 30 de copii ar fi fost într-o astfel de situație. O parte dintre ei au revenit însă în școli, la scurt timp de la decizia inițială, a spus pentru Europa Liberă inspectorul școlar general al județului, Horea Abrudan.

În schimb, dacă elevii au fost scoși din învățământ de mult timp, reîntoarcerea e mai complicată, a arătat el.

„Trebuie să treacă printr-o procedură de echivalare a studiilor, de evaluare; dacă nu se vor ridica la nivelul cunoștințelor specifice clasei, deși vor avea vârsta, vor trebui să meargă într-o clasă inferioară, ceea ce poate fi neplăcut pentru părinți”, a adăugat Horea Abrudan.

El a arătat că scopul notei interne transmise de către minister este „să conștientizeze părinții despre ceea ce implică (decizia lor, n.red.), nu altceva”.

În aceeași zonă a țării, în Timiș, aproximativ 50 de elevi au fost retrași de la școală în ultimii doi ani, startul fiind dat în localitatea Orțișoara.

Este vorba în special de copii din învățământul primar. Inspectorul Marin Popescu ne-a declarat că fenomenul nu este generalizat în județ și că tocmai de aceea a trimis notificarea Ministerului doar școlilor unde au existat cazuri.

Cea mai intens mediatizată siuație de retragere a elevilor pentru homeschooling a fost cea din județul Suceava, unde zeci de copii s-ar fi aflat în această situație.

Inspectorul școlar general, Grigore Bocanci, ne-a transmis că nu mai dorește să comenteze pe acest subiect.

Aproape 90 de copii retrași în județul Cluj

În județul Cluj, în ultimii doi ani școlari un număr de 87 de elevi (peste două treimi din învățământul primar) au fost retrași din cele aproximativ 447 de unități școlare pentru a se îndrepta spre sistemul de învățământ homeschooling. Asta arată rezultatele verificărilor efectuate de Inspectoratul Școlar Județean ca urmare a recomandării Ministerului Educației.

„Am solicitat conducerilor unităților școlare să informeze părinții/tutorii legali ai elevilor cu privire la riscurile implicate, ca urmare a retragerii copiilor/elevilor din învățământul de stat sau din învățământul particular autorizat”, au transmis Europei Libere reprezentanții ISJ Cluj.

Laura Ungurean, directoare la Liceul Lucian Blaga din Cluj-Napoca spune că instituția a înregistrat în ultimii ani patru-cinci astfel de situații, la clasele 0-4. Atunci când un copil este retras dintr-o școală clasică, motivul menționat pentru retragere și obținerea foii matricole nu este învățământul de tip homeschooling, ci înscrierea la o școală din străinătate.

În fapt, copilul nu se deplasează în afara țării, ci învață acasă, după curricula unei instituții umbrelă. Homelife Academy și West River Academy din SUA sunt printre cele mai accesate de către părinții români.

Discuțiile lămuritoare cu părinții nu prea au efect, a arătat Laura Ungurean.

Ea consideră că deciziile părinților care aleg homeschooling-ul au implicații importante asupra copiilor:

„Le-am și spus părinților că nu mi se pare corect să iei niște decizii atât de importante pentru un copil, să îl excluzi de la toată viața socială legată de educația acreditată, practic îl excluzi de la o grămadă de drepturi ale lui, să învețe gratuit, să fie alături de colegi de vârsta lui, să acceadă spre instituții potrivite lui...”, a mai spus directoarea.

Dificultăți de organizare

Și de acum înainte, elevii din homescholing vor putea reveni în școlile clasice, de stat sau particulare, dacă susțin o evaluare specifică, în care le este recunoscut nivelul de competențe specific unui anumit an de studiu. În practică, procedura este destul de laborioasă.

Pentru reînscrierea la liceu a unei eleve care urma să își susțină Bacalaureatul au fost necesare 2 săptămâni de organizare și mobilizare a cadrelor didactice, aflate în concediu, ne-a explicat directoarea liceului Nicolae Bălcescu din Cluj-Napoca, Marinela Zamfir. Aceasta pentru ca tânăra să poată fi evaluată și să poate intra în sesiunea de toamnă a Bacului.

„Ar fi mult mai bine dacă ar exista un centru, în județ, sau în zonă, unde să se poate susține aceste evaluări, altfel pentru școală este un efort destul de mare”, a spus directoarea.

Ministerul: „Nu există cadru legal”, dar echivalările se pot face

Într-un răspuns la solicitarea Europei Libere pe acest subiect, Ministerul Educației a transmis mai multe extrase atât din Constituția României - care menționează cadrul instituțional în care se desfășoară procesul de învățământ în România - dar și din Legea Educației din 2011, reactualizată.

Din cel de-al doilea document sunt extrase citate care arată că învățământul acasă se poate desfășura doar din motive medicale, inclusiv dizabilitate. Învățământul cu frecvență redusă poate fi acceptat însă doar în condiții excepționale, conform metodologiei ministeriale.

„Având în vedere prevederile legale menționate anterior, rezultă că în România nu există cadrul legal, inclusiv constituțional, care să permită funcționarea școlii în sistem/forma de învățământ 'homeschooling'. În această situație, legalizarea sistemului/formei de învățământ 'homeschooling' ar presupune și modificarea corespunzătoare a actualelor prevederi constituționale și a celor din cadrul LEN, însă nu există vreo inițiativă de acest tip din partea Ministerului Educației”, ne-a transmis Biroul de Presă al Ministerului.

Pe de altă parte, echivalarea competențelor celor care învață în sistem homeschooling este o procedură acceptată în continuare.

„Echivalarea studiilor în România pentru elevii care, fiind înscriși în străinătate în sistemul homeschooling, dețin acte de studii valide, se face în condițiile stabilite legal, după caz, de către inspectoratele școlare”, a conchis Ministerul Educației.

„Elevii și copii care se integrează în acest sistem neautorizat să funcționeze în România pot reveni ulterior în unitățile de învățământ de stat sau particulare, numai prin parcurgerea procedurii de echivalare a competențelor, conform planurilor cadru în vigoare, ținând cont de clasa/ nivelul de școlarizare solicitat de către părinte/ tutore legal”, ne-au declarat reprezentanții Inspectoratul Școlar al Județului Cluj.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG