Documentul susține că, deși drepturile sexuale și reproductive sunt protejate de legislația românească, în practică femeile și fetele sunt împiedicate în mod regulat și sistematic să își exercite aceste drepturi.
„Femeile și fetele din România se confruntă cu un peisaj tot mai ostil atunci când încearcă să ia decizii cu privire la propriul corp și la îngrijirea sănătății lor”, a declarat Song Ah Lee, autoarea raportului.
„Autoritățile române nu doar că nu reușesc să susțină drepturile de sănătate sexuală și reproductivă, dar deseori facilitează eforturile de a împiedica femeile și fetele să își exercite aceste drepturi”, mai spune ea.
Bariere tot mai mari în calea avortului legal
Avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină în România. Human Rights Watch susține însă că un număr tot mai mare de medici și spitale publice nu mai oferă acest serviciu.
Medicii invocă frecvent obiecția de conștiință - propriile credințe religioase - pentru a refuza pacientele care solicită servicii de avort. Ei fac acest lucru adesea fără a îndruma pacientele către colegi sau alte spitale, încălcând drepturile pacientelor, în timp ce unele instituții medicale refuză în totalitate să ofere servicii de avort, mai afirmă raportul HRW.
În același timp, mai arată HRW, autoritățile române facilitează activitatea organizațiilor anti-avort și a așa-numitelor „centre de criză pentru sarcină” (CCS) care încearcă să descurajeze sau să împiedice femeile și fetele să acceseze avortul, folosind uneori mijloace înșelătoare și lipsite de etică.
De asemenea, medicii interpretează uneori greșit sau aplică eronat legile și ghidurile privind avorturile la cerere, cum ar fi limita legală de timp pentru avortul medicamentos, a constatat Human Rights Watch.
Unii medici solicită în mod nejustificat ca orice pacientă sub 18 ani să obțină consimțământul unui părinte sau tutore, deși adolescentele cu vârsta de 16 ani și peste pot accesa legal servicii de sănătate sexuală și reproductivă fără un astfel de consimțământ.
Unii medici invocă de asemenea imposibilitatea de a obține asigurare de malpraxis medical ca motiv pentru a refuza efectuarea avorturilor la cerere, afectând și mai mult accesul la îngrijire.
Contracepția și educația sexuală, de asemenea, afectate
Femeile și fetele se confruntă, de asemenea, cu bariere ilegale în accesarea contracepției, iar copiii și tinerii sunt afectați de eșecul autorităților de a asigura o educație sexuală adecvată vârstei, bazată pe știință și larg răspândită în școli.
Femeile și fetele de la sate sau din comunități sărace sau marginalizate se confruntă cu bariere și mai mari, notează raportul.
Prin faptul că nu limitează obstacolele în calea accesului la avort sigur, contracepție și informații despre sănătatea sexuală și reproductivă, România încalcă obligațiile sale privind drepturile omului în temeiul legislației europene și internaționale, susține HRW.
România ar trebui să ia toate măsurile necesare, inclusiv reforma legislativă, pentru a se asigura că educația sexuală cuprinzătoare este oferită tuturor elevilor și că femeile și fetele își pot exercita drepturile de acces la servicii de avort sigure și legale și la contracepție în practică.
Un trecut care amenință să se repete
România are o istorie sumbră în ceea ce privește drepturile de sănătate sexuală și reproductivă.
În 1966, guvernul de atunci a adoptat Decretul 770 care, în numele creșterii demografice, a impus interdicții draconice privind accesul la contracepție și avort.
Pentru a asigura respectarea Decretului 770, guvernul comunist a monitorizat starea reproductivă a femeilor prin recrutarea de informatori, de obicei lucrători medicali sau studenți, pentru a spiona femeile și prin supunerea lor la controale medicale invazive și umilitoare în prezența poliției.
Din cauza reglementării și a implementării sale abuzive, femeile și fetele cu sarcini nedorite au recurs adesea la avorturi nesigure, ducând la moartea a aproximativ 10.000 de femei și fete.
„Activiștii din România au luptat timp de decenii pentru a restabili drepturile sexuale și reproductive în țara lor”, a spus Song Ah Lee. „Astăzi, ei se confruntă cu un nivel alarmant de regres. România ar trebui să-și amintească de propria sa istorie distructivă și să respecte pe deplin drepturile femeilor și fetelor”, a mai spus autoarea raportului Human Right Watch.
Raportul HRW se bazează pe 64 de interviuri cu femei care au căutat servicii de sănătate sexuală și reproductivă, cu furnizori de servicii medicale și cu activiști.
Reprezentanții Human Rights Watch s-a întâlnit, de asemenea, cu oficiali și lideri religioși, a contactat grupuri anti-avort care funcționează în România și a analizat documente guvernamentale, documente din instanțe, articole de presă și relatări ale activiștilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
