Mihai Chirica ( 49 de ani) candidează la primăria Iași pentru un nou mandat, de data aceasta pe listele PNL, și nu pe cele ale PSD, partid din care a fost exclus în februarie 2018 în urma divergențelor cu Liviu Dragnea. Cooptarea lui de către PNL a produs nemulțumire în partid și i-a adus critici de „traseism”.
Contracandidații lui Mihai Chirica la primărie sunt Cosette Chichirău ( Alianța USR-PLUS) și Camelia Gavrilă (PSD). În sondaje, cu prima șansă este cotat Mihai Chirică.
În interviul pentru Europa liberă, Mihai Chirica vorbește despre promisiunile făcute în mandatul trecut, onorate sau neonorate, problemele Iașului, candidatura sa din partea PNL și concepția sa despre traseim.
Europa liberă: Domnule primar, din ceea ce ați promis acum patru ani când ați fost ales, ce ați realizat în mod concret la Iași?
Mihai Chirica: „Mi-am îndeplinit toate promisiunile pe care le am avut față de cetățenii municipiului Iași, în cea mai mare parte. Cu siguranță, toate cele care au depins de mine, dar în primul rând cred că am realizat unul dintre cele mai mari câștiguri ale acestei comunități- am redat mândria de a fi ieșeni, de a se lăuda cu un oraș frumos, despre care se vorbește bine și care poate ieși oriunde în țară și lume cu fruntea sus, fără să se facă analogii despre calitatea unor oameni politici sau despre întâmplări ciudate care au mai fost prin orașul nostru și care, de obicei, te determinau să pui capul în jos. De data aceasta pot merge mai departe cu fruntea sus.”
Europa liberă: În broșura dvs. de campanie de acum patru ani, promiteați, de exemplu, un Iași curat. În momentul de față Iașiul este unul dintre cele mai poluate orașe din România. În privința asta ce s-a întâmplat?
Mihai Chirica: „Este un oraș curat și nu este o chestiune pe care am spus-o noi, am fost premiați și la Gala Asociației Municipiilor din România de anul trecut drept cel mai curat oraș din țară, cu cel mai modern sistem de colectare, transport și distribuție a deșeurilor, de recoltare a deșeurilor refolosibile și cu cea mai modernă flotă din România, în care s-au investit în patru ani de zile peste 59 de milioane. Din punct de vedere al poluării, Iașiul este un oraș mare, al doilea oraș al României, care a acumulat ca orice oraș mare o flotă de autoturisme, peste 128.000 de vehicule înmatriculate, care au un impact negativ asupra mediului, așa cum știe toată lumea. Fac o comparație, acum 20 de ani erau în jur 18.000 de mașini. Dar nu mai avem probleme majore pentru că în ultimii 2 ani, printr-un program foarte rigid și consecvent de reducere a poluării, suntem primul mare oraș care nu mai are depășiri la indicatorul PM10, pulberile în dispersie din aerul respirat. Am reușit să modernizăm toată infrastructura de transport electric, demolată complet, și cred că în felul acesta am tras atenția celor de la Green Report care ne-au și felicitat pentru asta la diverse gale. Suntem primul oraș din România care a făcut un regulament foarte rigid de construcție și nicio autorizație nu se eliberează decât după respectarea normelor din interiorul șantierelor. Am mărit la maximum amenzile pentru cei care nu respectă mediul, conform legii finanțelor publice locale, și toate lucrurile adunate au avut rezultatul despre care am vorbit adineaori, nu am mai avut depășiri.”
Europa liberă: Dați-mi, vă rog, câteva exemple de promisiuni pe care nu ați reușit să le respectați
Mihai Chirica: „De exemplu, în broșura din 2016 am spus că vom începe construcția spitalului regional de urgență, lucru pe care nu l-am putut face, pentru că guvernarea Dăncilă-Dragnea a ținut proiectul spitalului regional de urgență Iași într-un sertar la Ministerul Sănătății. A trebuit schimbarea de guvern ca să ajungă la Comisia Europeană pentru aprobare, lucru care s-a întâmplat imediat după preluarea guvernării Orban, în noiembrie 2019, iar în martie 2020 am semnat la Comisia Europeană împreună cu Ministerul Sănătății, suntem parteneri, finanțarea acestui obiectiv. De altfel, PSD nu a făcut niciun spital regional nicăieri, a fost doar o promisiune deșartă. De asemenea, promiteam în 2016 că începem construcția autostrăzii Moldova dinspre est spre vest. Nici acest lucru nu s-a făcut pentru faptul că guvernarea Dragnea-Dăncilă nu a dat voie nici măcar la finalizarea documentațiilor tehnice, s-a concentrat pe alte zone din România și ne-a întârziat nepermis de mult. De abia în luna mai am reușit să deblocăm podul de la Ungheni de peste Prut și s-a dat drumul la licitațiile pentru partea tehnică a tronsonului între Ungheni-Pașcani-Târgu Neamț. Deci la aceste lucruri mă refeream. Alte lucruri le-am depășit chiar. Am promis că vom asfalta 121 de străzi în municipiul Iași, am asfaltat 149. Am promis că voi face 17 terenuri de sport școlare, am făcut 20. S-a promis finalizarea tuturor locurilor de joacă pentru copii, cele 100, s-au finalizat. Deci a fost o bătălie între efortul unui oraș care renăștea și avea resursele, sigur limitate, și contribuția pe care trebuia s-o aducă Guvernul României.”
Europa liberă: Care sunt cele mai mari probleme ale Iașiului, puteți, vă rog, să mi le enumerați? Cum vă propuneți să le rezolvați pe viitor?
Eu, ca primar, ca om politic nu mă pot prezenta în 2024 în fața niciunei provocări politice sau electorale dacă Spitalul Regional de Urgență nu începe, dacă autostrada Moldovei nu începe, dacă Sala Polivalentă din Iași nu e spre finalizare.
Mihai Chirica: „Sigur, rămân în discuție teme pe care le-am avansat și început în perioada anterioară. Iașiul a fost cel mai performant oraș în atragerea de fonduri europene, am ajuns la 217 milioane de euro doar prin programele operațional-regionale, proiecte pe care trebuie să le finalizez până în anul 2023 și care vizează modernizarea în totalitate a rețelei de transport cu tramvaiul. Autobuzele noi, electrice, care sunt și ele în curs de contractare, tot pe fonduri europene. Vom fi foarte atenți asupra procesului de reorganizare administrativă a regiunii de nord-est, pe care o consider o prioritate, încă suntem cu organizare socialistă în România, încă ne organizăm pe județe ceea ce nu este normal, trebuie să ne organizăm pe regiuni, așa cum face toată Europa dezvoltată. Eu, ca primar, ca om politic nu mă pot prezenta în 2024 în fața niciunei provocări politice sau electorale dacă Spitalul Regional de Urgență nu începe, dacă autostrada Moldovei nu începe, dacă Sala Polivalentă din Iași nu e spre finalizare și dacă nu reușim să conturăm profilul de capitală economică și politică a regiunii de nord-est.”
Europa liberă: Adică nu vă propuneți să le terminați, ci doar să le începeți?
Mihai Chirica: „Eu propun să le începem, pentru că spitalul Regional de Urgență are un grafic de implementare de șapte ani, investiții de 536 de milioane de euro, și nu poate fi făcut mai repede pentru că sunt peste 150.000 de metri pătrați de construcție spitalicească, nu vorbim de dotări și de cealalte. Autostrada are un grafic de execuție de aproximativ șapte ani și face parte din strategia României de finanțare pentru următorii 10 ani. Sala Polivalentă poate fi, din punctul meu de vedere, finalizată în patru ani. Investiția e de aproape 54 de milioane de euro, iar celelalte care țin de programele locale, de străzi, sunt la îndemâna mea, avem resursele și pentru spații verzi și pentru finalizarea programului școlar cu încă 21 de terenuri de sport, trei săli de sport pe care le pot finanța și finaliza așa cum am făcut în legistratura care tocmai s-a încheiat.”
Europa Liberă. Domnule primar, v-ați hotărât să intrați în PNL. Cum s-a întâmplat și de ce?
Mihai Chirica: „Am avut o bătălie pe viață și pe moarte cu liderul (PSD n.r.) Liviu Dragnea, care aruncase România într-un haos, cu rezultate negative pe care le resimțim și astăzi. Am fost exclus din partid pentru că și-au dat seama că nu încap două săbii în aceeași teacă și din anul 2017 am rămas oarecum independent, fără nicio culoare politică. Iar alegerea Partidului Național Liberal s-a făcut pas cu pas din ambele părți, având aceeași viziune despre politică, despre calitatea omului politic, despre dezvoltarea României pe viitor, despre eșecurile guvernării de stânga în cei aproape 28 de ani de guvernare de la Revoluție încoace, despre dezastrul social și moral în care ne-a aruncat Iliescu în 1990, deci viziuni care au părut că sunt coerente și merg în același sens, prin urmare asocierea a devenit în naturală.”
Europa liberă: Sunteți în PSD din 2012, cum în atâția ani de zile nu v-ați dat seama că aceste viziuni sunt coerente cu PNL și ați rămas, totuși, în PSD?
Mihai Chirica: „S-a întâmplat printr-o modalitate foarte firească, în PSD nu aveam capacitatea de a decide, nu aveam funcțiile care să-mi permită să mă duc să cer lucruri firești pentru România, pentru că nu aveam funcție și nu puteam sta la masa celor care iau decizii din calitatea de membru proaspăt intrat pe filiera USL, pentru că fost o asociere între PNL și PSD. Domnul profesor Scripcaru era membru PNL și a ajuns în PSD printr-o greșeală de listă. La mine a fost o discuție dacă ne ducem în PNL sau mergem în PSD ca să întregim echipa USL-ului. Așa a fost intrarea mea în politică, dar în 2016, când lucrurile s-au limpezit și am avut capacitatea de a cere, de a propune o reformă corectă a României, ușa mi-a fost trântită în față din motive ideologice.”
Europa liberă: Vă include această mișcare pe care ați făcut-o în categoria traseiștilor?
Mihai Chirica: „Nu, pentru că nu am plecat dintr-un partid în altul, nu am fost membru al unui partid până la data programării unor alegeri și pe urmă să trec într-un alt partid. Am stat trei ani de zile independent (Mihai Chirica a fost exclus din PSD în 9 februarie 2018 n.a.) în care mi-am permis să vorbesc și despre o latură a politicii românești și, mai ales, despre cealaltă din care fusesem exclus din motivele expuse anterior. Nu pot discuta în această paradigmă pe care ați expus-o dumneavoastră. Sunt două-trei categorii de aspectele de care ar trebui să se țină cont. În primul rând, cei care vorbesc despre traseim sunt niște ipocriți. Pentru că mă uitam la lista doamnei Firea, îl are pe Petre Roman printre alții pe lista de consilieri locali propuși la Primăria Generală a Capitalei, sau mă uitam la lista USR pe Iași și am găsit foști membri din Partidul Social Democrat de pe vremea când eu ajunsesem acolo și care acum sunt puși pe listele de consilieri la ei pe la comuna Răducăneni. Adică, nu au voie să vorbească despre traseism atât timp cât i-am găsit pe foștii membri pe care îi aveam în listă când eram eu președinte. Dar abordarea acestui subiect este, din punctul meu de vedere, ușor forțată, pentru că democrația în România s-a născut greșit. Prin destrămarea FSN-ului care s-a făcut ca la o împărțire de bodegă sau de târg sătesc, tu te duci la partid de dreapta, tu te duci la partidul de stânga, tu te duci în partea nu știu care, tu rămâi în noul partid social-democrat, deci cam asta a fost rețeta democratizării României și cine nu are curaj să recunoască lucrul ăsta înseamnă că nu are ce căuta în politică.”
Europa liberă: Președintele Iohannis s-a exprimat clar împotriva traseismului, iar PNL-ul a fost ani de zile un partid care a condamnat această strategie. Cu toate acestea, acum a racolat peste 100 de primari și consilieri de la alte partide, în special de la PSD. Cum vedeți acest fenomen? Credeți că este o mișcare câștigătoare sau nu din punct de vedere electoral?
În PNL Iași au intrat primari care au în sondaje 80 de procente înainte de a intra în PNL. Deci ei oricum câștigau funcția de primar și dacă ar fi candidat cu Partida Romilor, poftim, chiar dacă ei sunt blonzi și cu ochii verzi.
Mihai Chirica: „Dacă migrarea unui om politic se face către o altă formațiune politică doar dintr-o oportunitate personală, atunci este traseism, pentru că acel om politic este un oportunist de cea mai joasă speță și trebuie îndepărtat și oprit, chiar și cu brutalitate dacă trebuie, prin lege. Dacă migrarea unui om politic care simte că nu se regăsește în formațiunea politică din care face parte, că îi este rușine, așa cum s-a întâmplat cu foarte mulți oameni politici din PSD, cărora le era rușine să mai iasă pe stradă cu politica pe care acest partid a făcut-o în România și s-au dus către alte formațiuni politice, nu neapărat PNL, din acest motiv ideologic, de sentiment personal, atunci nu mai este traseism, ci este o migrare politică. Dau un exemplu: în PNL Iași au intrat primari care au în sondaje 80 de procente înainte de a intra în PNL. Deci ei oricum câștigau funcția de primar și dacă ar fi candidat cu Partida Romilor, poftim, chiar dacă ei sunt blonzi și cu ochii verzi. Deci nu are nicio relevanță din punct de vedere politic unde s-au dus, iar PNL Iași nu a racolat niciun primar oportunist, ci pe cei mai buni primari de peste 60 de procente în sondajele făcute de către noi. Întrebarea a fost foarte clară: credeți că mai puteți continua cu un partid care a mințit România cu atâta nerușinare? Nu, nu mai putem că ne este rușine să mai ieșim și să le spunem oamenilor aceeași rețetă. Atunci puteți încerca și un pas în altă direcție. Au venit și primari care stau pe muchie și pe care îi vom învinge și am spus nu ne interesați, nu faceți parte din profilul moral al unui om politic care poate merge mai departe alături de noi, căutați-vă alte formațiuni politice.
Același lucru l-a făcut și USR-ul, și-a completat echipa cu oameni politici din alte partide, chiar și din PNL au plecat către USR din motive oportuniste, pentru că din punct de vedere electoral nu stăteau absolut nicăieri în sondaje, pierzând toate întrecerile electorale în Iași de când s-a înființat acest partid și până astăzi. Deci e clar că s-au dus pe criterii de oportunism, migrând de la PNL, de la PSD către această formațiune.”
Europa liberă: Deci, credeți că în PNL au venit doar oamenii morali și neoportuniști, iar la celelalte partide s-au dus oportuniștii?
Mihai Chirica: „Îi cunosc și știu ce înseamnă un primar care a fost în Partidul Național Liberal, cum este primarul de Tomești, o localitate foarte mare de lângă Iași, care a fost presat în guvernarea Dragnea, și la propriu, și la figurat să treacă la PSD prin acea celebră Ordonanță de urgență din 2014, când au plecat zeci, sute de primari PNL. Acum omul s-a simțit liber și s-a întors înapoi în matca lui. Poate fi acest primar acuzat de oportunism sau de traseism?”
Europa liberă: Dar dacă vor face, să zicem, pasul în sens invers pot fi acuzați? Dacă se vor întoarce la PSD în situația în care partidul ar fi pe cai mari?
Mihai Chirica: „Dacă mai mergem pe un scenariu în care PSD-ul ar fi iar pe cai mari, pe mine când o să mă mai sunați o să trebuiască să formulați un prefix, că nu mă mai găsiți în România. Eu mă gândesc și la copiii mei, cărora încerc să le infuzez aproape cu ”brutalitate” noțiunea că ei trebuie să trăiască în România, că am nevoie de ei acasă și nu-mi pot permite să le spun eu, tată, trebuie sa plecăm din țară. Nu mai vreau să îmi imaginez un asemenea scenariu, îl consider un mare ghinion. Și nu o spun pentru că aș avea o poliță de plătit lui Liviu Dragnea. La PSD Iași am spus clar: după plecarea mea, veți trece de la cifre cu patru în față la cifre cu unu în față. Dar asta depinde de noi, nu mai depinde de ei, depinde de noi, de cei care am luat crucea această grea în spate, pe care trebuie să o ducem în următorii zece ani, nu patru.”
Europa liberă: Domnule primar, care ar fi modelele dumneavoastră de administrație? De unde vă inspirați? Puteți să îmi dați trei exemple în acest sens?
Te duci frumos ai amendat o dată, de două, de nouă ori, explici că trebuie să fie curat și va fi curat.
Mihai Chirica: „Da, de exemplu, în incidentele sociale pe care le-am rezolvat în Iași m-am inspirat din modul de administrare al Londrei, care este un oraș multietnic, cu densitate mare, cu diversitate foarte mare de oameni și de probleme. Soluția în chestiunea curățeniei, care devenise o problemă cvasi-prezentă peste tot, lumea indisciplinată și care nu reușea să se alinieze la viziunea mea despre asta, a fost luată tot din soluțiile de acolo. Te duci frumos ai amendat o dată, de două, de nouă ori, explici că trebuie să fie curat și va fi curat.
De asemenea, am apreciat foarte mult consecvența și tenacitatea prin care și-a dezvoltat localitatea primarul de la Oradea, care nu a avut resurse decât prin muncă proprie și a fost un campion permanent la atragere de fonduri europene, a fost consecvent, neradical, a încercat să dialogheze cu toate păturile sociale din Oradea și chiar și cu cele politice și a reușit să țină o localitate sub control. M-am inspirat și din experiența unor orașe din afară, în special cele din comunitatea europeană, care de fiecare dată îți oferă diverse soluții pentru diverse probleme cu care te confrunți. Eu cred că România de astăzi trebuie să ia modelele Europei de acum 10 ani, că nu trebuie să inventeze apa caldă, ci trebuie să apuce un cârlig pe care ușor, ușor să înceapă să depene mai repede pentru a micșora decalajul.”
Europa liberă: Vorbiți de rețeta de succes a Oradei, de aceea vă întreb dacă veți scoate la concurs proiectele importante pentru comunitate, vorbesc de concursuri reale. Stadionul, sala polivalentă, de exemplu?
Mihai Chirică: „Concursurile de soluții s-au derulat și am avut cel puțin trei în acest mandat, de exemplu, cu extinderea pietonalului de pe zona centrală a orașului, a durat aproape un an de zile dar a dat niște soluții bune. Până la urmă, s-a ales de către comisie, nu de către mine, o soluție mixtă. Problema concursului nu este o problemă care mă sperie, ci dimpotrivă. Am avut concurs de soluții pentru partea de design a mijloacelor de transport. Dar pentru proiectele care sunt cât se poate de simplu de abordat, o sală polivalentă și un stadion, nu îți trebuie un concurs de soluții pentru că soluția este tehnică. Din studiu a reieșit că ne trebuie o sală polivalentă între 10 și 12 mii de locuri. Asta-i tema. În rest, nu îți mai trebuie nimic. Restul este competența arhitecților, a inginerilor care trebuie să transforme în ceva real o temă de proiectare, restul sunt normative. Nu ai nicio intervenție. Da, concurs am făcut pentru statui, statuia lui Ferdinand sau alte edificii care au o competență artistică evidentă și care necesită un concurs.”
Europa liberă: S-a scris recent în presă că în primăria Iași există nu mai puțin de 51 de familii. Vi se pare normal să fie atâtea familii într-o instituție publică?
Mihai Chirica: „O parte dintre ele sunt menționate greșit. De exemplu, s-a menționat familia Sălceanu. Nu există familia Sălceanu. Doamna Sălceanu este ieșită la pensie din primul meu an de mandat, în 2016, a plecat și fratele ei care era angajat în primărie încă de pe vremea domnului Simirad, nici măcar a lui Nichita. Deci, și fratele, și doamna erau de pe vremea lui Simirad. Familia Danilov. Scriitorul Danilov nu lucrează la primărie, a fost scris în mod greșit. Dumnealui este de la o altă instituție, nu în cadrul primăriei municipiului Iași, iar doamna Danilov, într-adevăr, lucrează la noi. Probabil văazându-l mai des la manifestările culturale i-o fi asociat. O parte din exemplele care s-au dat sunt oameni pe care i-am găsit în primărie, de zeci și zeci de ani lucrează, soț soție. Am văzut la administrativ. Pe ea o chema Andreescu, s-a căsătorit cu un băiat Perju și a devenit familia Perju. Să nu se căsătorească doi tineri ca să nu devină familie? O minciună care nici nu mi-a atras atenția.”
Europa liberă: Totuși, scăzând exemplele pe care mi le-ați dat, tot rămân peste 40 de familii. Nu vi se par cam multe, nu e în neregulă?
Mihai Chirica: „E un exemplu greșit și mi se pare de-a dreptul răutăcios, pentru că un exemplu negativ ar fi dacă nevasta primarului sau a viceprimarilor sau soția unui director care să fi influențat angajarea părții lui de acasă sau a copilului. Dar dacă ei s-au căsătorit sau sunt căsătoriți de ani de zile și participă la concursuri pe care nu le-au luat în același timp, asta nu mi se pare absolut deloc greșit. De altfel, în toate instituțiile din România sunt astfel de exemple în care se găsesc părți care au creat familia acolo sau care au venit pe rând în anumite etape ale acelei instituții.”
În toate instituțiile din România sunt astfel de exemple în care se găsesc părți care au creat familia acolo sau care au venit pe rând în anumite etape ale acelei instituții.
Europa liberă: Mă refeream și la clientelismul politic.
Mihai Chirica: „Nu avem situații. Nici rudele primarului, nici rudele viceprimarilor nu sunt în structurile astea și, mai mult decât atât, nici la directorii mei. E adevărat că eu nu le caut nevestele și iubitele, dar nu am auzit de nicio astfel de situație care să fi atras atenția.”
Europa liberă: La autostrada Ungheni-Tg Mureș, termenul de finalizare este 2027, nu vi se pare totuși cam mult? În alte țări, știți exemplele, e vorba de doi- trei ani și de autostrăzi complicate.
Mihai Chirica: „Chestiunea peste care pot trece cel mai greu este aceea că am văzut oameni politici din Iași - de exemplu, candidata la primărie de la USR, care, într-o declarație publică la lansarea candidaturii, a spus că nu ne trebuie autostradă, că mărfurile se fac în China și chinezii să le facă. Deci, autostrada nu este o oportunitate de plimbat mărfuri sau de plimbat, în general. Este oportunitate de dezvoltare prin care se mișcă lucrurile de toate felurile și în toate direcțiile. De asta este nevoie de autostradă. Referitor la termen. Mereu în România toată lumea se plânge că nu se fac lucrurile, dar nimeni nu s-a întrebat dacă are și bază pentru care să se plângă. Se cere autostradă, dar nu avem proiect. Păi și atunci cum vreți să executați o autostradă dacă n-aveți proiect? Faceți proiect și veniți la finanțare. Termenele și mie mi se par exagerate. Dar din punctul meu de vedere, România e într-o stagnare de 30 de ani, e deformată mental chiar, și la nivel tehnic trebuie să își poată propune termene rezonabile, pentru că tu nu ai făcut nimic timp de 30 de ani de zile, tot ai tras pisica de coadă promițând. Cred că și proiectanților le vine greu să mai avanseze termene, că doar aceste termene nu le avansează oamenii politici. Nu se poate face proiectare mai devreme de 36 de luni și am zis: Mă, oameni buni, cred că nu suntem normali, păi alții ați fac în 36 luni toată autostrada și vouă vă trebuie trei ani doar s-o proiectați. Da, domn primar, că ne trebuie 100.000 de foraje. Și ce, frate, le faci cu o singură sondă de forare? Întotdeauna găsim o variantă ca să o lungim. Am avut o discuție și cu membrii Guvernului și am spus că e nevoie de cel puțin înjumătățirea termenului de proiectare pentru că se pot accelera aceste elemente printr-o abordare mai pragmatică a proiectanților. Deci așteptăm să vedem ce va ieși din soluțiile detaliate de la proiectare și vom putea aprecia cu siguranță mai mare decât am făcut-o până acum.”
Europa liberă: Constatat că o atacați pe contracandidata dvs. de la USR, Cosette Chichirau, dar de contracandida de la PSD, Camelia Gavrilă, nu spuneți nimic.
Mihai Chirică: „Încă nu a spus o aberație atât de mare. Doamna Chichirău a reușit, într-adevăr, să-i uimească pe toți. În ședința de deschidere publică a candidaturii a bușit tot din primele 10 fraze și am zis că de azi încolo nu mai are sens nici măcar să intrăm într-o dispută pentru că viziunea e greșită complet. Un om care spune că Molodovei nu îi trebuie autostradă când Moldova a înțepenit din lipsa de infrastructură înseamnă că fundamental este greșit. Eu nu o atac pe domnia sa. N-am spus niciodată ceva urât, cum a adus dumneaei în discuție tot felul de chestiuni pe care nu le poate demonstra niciodată. Ce credeți că dacă ar fi fost o problemă cu ANI, n-ar fi venit peste mine, sau DNA-ul nu ar fi venit peste mine? S-au dus spre președinți de țară și spre prim- miniștri De ce s-ar fi ferit de mine?”
Europa liberă: V-am întrebat de cele două contracandidate pentru că veți avea nevoie de o majoritate în Consiliu. Cu cine vă veți alia? Cu USR-ul, cu PSD-ul?
Mihai Chirica: „E destul de greu să vorbesc despre asta, dar pot să vă dau cu certitudine cu cine nu mă aliez. Nu voi face alianță cu Partidul Social Democrat. E certitudinea de la care pornesc, pentru că rezultatul alegerilor e oarecum previzibil și am spus încă de la început colegilor mei de partid : luați în calcul orice variantă, mai puțin PSD.”
Pot să vă dau cu certitudine cu cine nu mă aliez. Nu voi face alianță cu Partidul Social Democrat.
Europa liberă: Atunci rămîne USR-ul. Aceste atacuri reciproce nu vă antagonizează prea tare ?
Mihai Chirica: „Rămâne și PMP-ul. Deci partide oarecum solide care ar avea nevoie de o alianță pentru a contura o politică corectă față de ieșeni și care, probabil, vor face obiectul unor discuții imediat după ziua de 27 septembrie. De asta am oprit orice atac la persoană înainte să începem campania, nu am avut nicio dispută cu nimeni și nici nu vreau să am, pentru că s-ar putea să stau la masă cu oamenii ăia și nu aș vrea să pățesc cum am pățit acum patru ani de zile, când cel care mă ataca cu niște invective extraordinar de urâte și minciuni, cu materiale fabricate și plătite la Antena 3, a venit brusc să se așeze la masă lângă mine spunându-mi că vrea să facă alianță cu mine. I-am spus că eu nu voi face alianțe cu oamenii atât de mici.”
.Europa liberă: Domnule Chirica, a produs furori știrea din presă că bebelușul dvs de 11 luni și-a cumpărat o casă, iar sponsor, ca zic așa, a fost mama dvs, o pensionară.
Mihai Chirica: „Este total eronat ce s-a discutat despre această temă. Acolo a fost un atac de presă susținut și plătit de către Partidul Social Democrat, știu și unde, și cât, și cine. Deci nu este adevărat. Declarația mea de avere spune clar ce s-a cumpărat și din ce sursă. Deci nu vă ascund absolut nimic. Ceea ce mi se pare mie absolut mizerabil în România de astăzi în care văd politicieni, că nu dau numele, care nu au trecut nimic în declarația de avere dar ies în permanență din vile și folosesc mașini foarte scumpe de tipul limuzinelor și care nu declară niciun bun. ”
Europa liberă: Revenind, de erau banii pentru bunurile achiziționate pe numele fiului?
Mihai Chirică: „Nu se poate cumpăra direct de către părinți, că așa spune legea, trebuie să îți alegi un tutore când copilul este minor. Asta s-a întâmplat, pentru că așa este codul civil în România și trebuie respectat. Și tutorele a fost mama mea, bunica copilului.”
Europa liberă: Și bunica a avut banii aceștia de la dvs sau de unde, că doar nu din pensie?
Mihai Chirica: „Mama nici nu a văzut banii, cum să-i vadă. Mama este doar tutore, nu tutorele plătește. Tutorele reprezintă minorul, iar plata o fac părinții. Au fost banii familiei noastre. Sunt om care muncesc de 20 și mai bine de ani și în mediul privat, și în cel public. Nu am trăt din bani publici. O parte importantă din viața mea am muncit în privat.”
