Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet.
Instanţa condusă de Lia Savonea emite și un comunicat pe tema sentinței sale și spune că „decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”.
Înființarea sa a fost atacată în contencios administrativ de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, un ONG care a contestat anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
„Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate.
În acest context, subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției”, mai spune Curtea Supremă.
Constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025, iar în componența sa urmau să fie reprezentanţi ai Cancelarieri premierului și eprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.
Printre atribuţiile sale, comitetul urma să analizeze efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de asociaţiile magistraţilor şi de organizații ale societății civile.
În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
