Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței se află mai multe subiecte:
- stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
- poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
- raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
- raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
- în cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Tema alegerilor prezidențiale nu este în mod explicit menționată pe agenda discuțiilor CSAT.
La sfârșitul lunii februarie, președintele interimar a declarat că a cerut tuturor instituțiilor din domeniul securității naționale să-i ofere informații suplimentare legate de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
La acel moment, a spun Bolojan, numai Ministerul Public trimisese o înștiințare că sunt dosare în lucru legate de anularea alegerilor.
„A venit doar o înștiințare de la Ministerul Public, că sunt dosare în lucru”, a spus acum două săptămâni șeful statului.
Această ședință a CSAT este și prima de la schimbarea radicală de politică externă a SUA după preluarea mandatului lui Donald Trump. Modificările de politică externă au vizat atitudinea față de Ucraina în războiul său de apărare împotriva Rusiei, relația cu Uniune Europeană și cu NATO.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat de mai multe ori de la preluarea mandatelor anularea alegerilor prezidențiale. Între timp, câștigătorului primului tur de scrutin din noiembrie, Călin Georgescu, nu i s-a mai permis să candideze în mai, în urma unor decizii ale BEC și a CCR.
Ședința CSAT vine în contextul unei situații internaționale tensionate, marcată de continuarea conflictului din Ucraina, de schimbarea a atitudine a SUA și de preocupările legate de securitatea regională și europeană. România, ca membru NATO și ca țară vecină cu Ucraina, este direct interesată de evoluția războiului.
Ședința CSAT are loc și pe fondul unui consens politic al partidelor din coaliția de guvernare legat de nevoia ca România să își consolideze industria e Apărare, legăturile cu SUA și cu NATO.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România este condus de președintele României și are următoarea componență:
- Președintele României - Președinte al CSAT
- Prim-ministrul României - Vicepreședinte al CSAT
- Ministrul Apărării Naționale
- Ministrul Afacerilor Interne
- Ministrul Afacerilor Externe
- Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Ministrul Finanțelor
- Directorul Serviciului Român de Informații
- Directorul Serviciului de Informații Externe
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul Prezidențial pentru Apărare și Securitate Națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
