În pline negocieri pentru eficientizarea apărării europene, după consultări cu premierul și alți lideri politici ai partidelor parlamentare, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, anunța în prima sa conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, pe 28 februarie:
„Vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare și cred că aici e un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către Ministerul Apărării a unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și integrarea lor în această zonă”.
Șeful statului nu a dat detalii.
Președintele interimar a făcut aceste declarații după discuții față în față – la telefon sau în regim de videoconferință – pe tema apărării Ucrainei și a Europei, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Consiliului European, António Costa și cu alți lideri.
De asemenea, cu două zile înainte de declarația privind posibilul transfer al unor uzine militare de la Ministerul Economiei la cel al Apărării, Ilie Bolojan discutase despre apărare cu liderii partidelor parlamentare.
La discuții, din partea Partidului Social Democrat (PSD), la Palatul Cotroceni au fost, printre alții, președintele partidului, premierul Marcel Ciolacu, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, numărul doi în PSD, secretarul general al PSD, Paul Stănescu. Nu însă și ministrul PSD al Economiei, Bogdan Ivan.
La interviurile one2one de joi, 13 martie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a spus că nu a discutat cu președintele Ilie Bolojan despre subiectul mutării unor fabrici de la Romarm, care e în subordinea ministerului pe care îl conduce, în subordinea Ministerului Apărării Naționale.
„N-am purtat nicio discuție cu domnul președinte Bolojan pe subiectul ăsta”, a spus ministrul Economiei, la Europa Liberă.
Întrebat de unde a apărut totuși ideea transferului unor fabrici militare la Ministerul Apărării Naționale (MApN), ministrul Bogdan Ivan a răspuns:
„N-am de unde să vă spun. A fost o idee foarte simplă bazată pe introducerea investițiilor în capacitățile de producție militare ale noastre, în bufferul de cheltuieli cu apărarea la nivel național și de acolo era o tehnicalitate legată inclusiv de modul de raportare al Ministerului de Finanțe pentru contribuția noastră la NATO, de exemplu.”
Președintele țării este șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), premierul este vicepreședintele forului, iar ministrul Economiei se numără printre membrii CSAT.
Joi, 13 martie, înainte de ședința de guvern săptămânală, surse guvernamentale au explicat că deja s-a stabilit că trei fabrici de armament vor fi mutate din subordinea Ministerului Economiei în cea a Ministerului Apărării (MApN).
Întrebat de Europa Liberă despre acest plan, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat că știe că „lucrurile trebuie implementate cât de repede posibil” și că există consultări la nivel de CSAT.
În contextul în care la nivel înalt declarațiile sunt contradictorii pe acest subiect, Europa Liberă a discutat cu surse militare.
Acestea au declarat că MApN vrea să preia de la Ministerul Economiei doar acele fabrici vitale pentru apărarea țării, respectiv cele care pot asigura muniția în caz de nevoie.
Ce fabrici ar vrea MApN?
Ar fi vorba despre viitoarea fabrică de pulberi militare de la Victoria, a cărei construcție a fost blocată, în Justiție, înainte de a începe, și despre uzinele de muniții.
Compania Viromet, aflată în insolvență, a contestat imediat după adoptare decizia prin care Executivul a decis, în decembrie 2024, exproprierea a 370 de hectare necesare construcției fabricii de pulberi militare de către compania germană Rheinmetall și Romarm.
Transferul fabricilor militare de la Economie la MApN ar putea fi tranșat în prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care ar putea avea loc până la finalul lunii în curs.
De 21 de ani, industria de apărare de stat, incapabilă să livreze muniție și arme tip NATO Armatei României
România a intrat în NATO în 2004. În cei 21 de ani scurși de atunci, fabricile Romarm din subordinea Ministerului Economiei nu au reușit să se modernizexe suficient încât să livreze Armatei muniție și arme tip NATO.
În continuare, industria locală de stat de apărare produce încă, cu unele excepții, arme, muniție și echipamente de tip sovietic, care sunt încă în folosința armatei.
Însă, după 2017, Ministerul Apărării a început un proces de modernizare și cumpără constant echipamente compatibile cu dotările aliaților din NATO.
Excepțiile din industria de apărare de stat le reprezintă Uzina Mecanică București, unde, în parteneriat cu General Dynamics European Land Systems, se fabrică blindate de luptă Piranha, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Cugir – care produc câteva tipuri de muniție de calibre NATO, nu însă și de 155 de mm.
Muniția de calibru NATO 155 de mm și armele individuale (de asalt și pistoale) sunt printre nevoile urgente ale militarilor români.
Nici una, nici celelalte nu pot fi încă produse în fabricile românești.
În februarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, spunea la Europa Liberă:
„Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător și nu este răspunderea numai a Ministerului Economiei, este un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 1970. Și o spun foarte responsabil, cunosc această industrie. Ăsta e primul aspect. Al doilea aspect: trebuie să încorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și al treilea: trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO.
Adică, dacă în NATO nu se folosește decât calibrul 155, noi degeaba producem în țară calibru 152.
Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152. Deci, industria națională de apărare trebuie să se adapteze noilor condiții de securitate și noilor etape în care Armata României se află odată cu integrarea în structurile NATO”, avertiza șeful militar al Armatei.
De la declarația de mai sus au trecut un an și aproape două luni.
La interviul one2one din 13 martie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a explicat în ce stadiu se află cele două proiecte de a produce muniție de calibru 155 în uzinele de stat.
1. La Uzina Mecanică Plopeni
„În momentul de față, am prins din bugetul nostru 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) ca investiție la uzina din Plopeni, tocmai pentru calibrul 155.
De atât mai este nevoie ca să facem funcțională acea linie, iar în mod normal, în cursul acestui an, vom facem investiția. În funcție de cum se vor derula procedurile de achiziție… De asta spun că e foarte important să facem niște reguli mai simple pentru sistemul de apărare și ordine publică.
Legislația achizițiilor publice ne îngreunează foarte mult atunci când vorbim inclusiv despre construcții.”
2. La Uzina de Produse Speciale Dragomirești
„Acolo sunt deja 220 de milioane de dolari care vin în baza acelui acord între statul român și Guvernul SUA, tocmai pentru pentru a face o nouă linie (de producție de muniție de calibru 155 mm - n.red.).
În momentul de față, pot să vă spun că acel proiect deja e agreat la nivelul nostru și al Ambasadei SUA, este aprobat, urmează să transmitem o Letter off request (scrisoare prin care se solicită aprobarea proiectului Administrației Americane - n.red.), explicit, în care efectiv, să începem toate procedurile pentru ca el să intre în dreaptă pentru a putea efectiv să facem producția acolo.
Avem pusă din partea noastră, aproximativ 96 de milioane de lei, care este contribuția statului român în această etapă, avem 220 de milioane (de dolari) contribuția din partea SUA. Este un un credit care este finanțat de către ei, în condiții foarte avantajoase.”
Industria de apărare de stat a eșuat să producă și arme pentru militarii români care, în caz de nevoie, vor fi obligați să folosească aceleași puști Kalașnikov și pistoale Carpați, vechi de zeci de ani.
Ministerul Apărării Naționale pregătește o licitație internațională pentru 200.000 de arme în acest an. Valoarea achiziției va fi de 440 de milioane de euro.
Pentru a câștiga contractul, conform legislației naționale, orice companie trebuie să poate livra arme deja testate și să se angajeze că va investi în industria de apărare din România 80% din valoarea înțelegerii.
Ministrul Economiei spune despre o eventuală producție de arme individuale moderne în România: „Lucrăm la retehnologizarea fabricii de arme Cugir și a Uzinei Mecanice Cugir tocmai pentru a fi pregătiți. Și în clipa în care avem semnat contractul, să și începem efectiv, dezvoltarea acestui nou prototip (de armă)”.
Cele 15 fabrici de armament de stat din România se află toate în subordinea Romarm, companie a Ministerului Economiei.
Romarm este o companie care are rezultate financiare proaste, deși unele dintre filialele sale au exportat masiv în ultimii ani, inclusiv în Ucraina.
În 2023, Romarm a avut un profit de 1,3 milioane de lei și datorii de aproape 625 de milioane de lei, conform termene.ro.
Penultimul document strategic pentru această ramură a economiei a fost elaborat în 2017, în mandatul premierului Mihai Tudose, și se referea la perioada 2017-2021, iar una dintre principalele prevederi ale vechii sale era reorganizarea Romarm.
Compania Ministerului Economiei nu s-a reorganizat nici acum pe principiile economiei de piață nici acum, deși anul trecut, Guvernul a adoptat o nouă strategie pentru industria de apărare.
La one2one, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat că abia acum instituția lucrează la normele de aplicare a strategiei.
Între timp, pentru ca fabricile Romarm să poată produce în sfârșit, muniție și arme de calibre NATO, Guvernul a alocat Ministerului Economiei în acest scop, în 2025, un miliard de lei în plus față de bugetul curent. Banii au venit după ani întregi de subfinanțare.
Separat de banii de la buget, industria românească de profil poate accesa sute de milioane de euro de la Uniunea Europeană, bani deja disponibili, însă numai pe baza unor proiecte bine făcute, realizabile, de folos României dar și Uniunii Europene, în caz de nevoie.
Ministrul Bogdan Ivan spune la one2one, că în această perioadă, ministerul pe care îl conduce a pregătit până la 20 de proiecte militare pentru care va negocia finanțarea cu Bruxellesul.
Ministrul Economiei recunoaște că multe planuri de producție militară modernă sunt frânate din nenumărate motive: avize care se obțin greu și legislație care impune nenumărați pași birocratici.
„E foarte important să facem niște reguli mai simple pentru sistemul de apărare și ordine publică. Legislația achizițiilor publice ne îngreunează foarte mult atunci când vorbim inclusiv despre construcții”, explică demnitarul în interviul acordat Europei Libere.
Compania Romarm nu are un șef numit, iar membrii consiliului de administrație sunt numiți provizoriu.
Partea politică a refuzat singurele soluții de eficientizare a industriei de apărare de stat, respectiv privatizarea Romarm, după model israelian, sau preluarea companiei de către Ministerul Apărării, au spun sursele consultate de Europa Liberă.
În acest timp, Romarm a creat o organizație neguvernamentală (ONG) la care au aderat și unele dintre cele peste 100 de companii private din România din domeniul de apărare.
Organizația se numește OPIA - Organizația Patronală „Industria de Apărare”.
Scopul OPIA este, potrivit propriei descrieri, facilitarea dialogului între reprezentanții industriei de apărare din România, companiile internaționale din domeniu, instituțiile publice relevante, precum și alți potențiali clienți din țară și străinătate.
Președintele OPIA este Gabriel Țuțu, fost director al Romarm.
El a fost reținut și apoi cercetat sub control judiciar, de Direcția Națională Anticorupție, în ianuarie 2023, pentru achiziția de măști de protecție în timpul pandemiei de COVID-19. Măștile care au fost livrate MApN, într-un contract de peste 1,7 milioane de euro, ar fi fost neconforme.
Consiliul de Administraţie al companiei Romarm a decis demiterea din funcţie a lui Gabriel Ţuţu în martie 2023.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
