Linkuri accesibilitate

Alegerile din 1990. Iliescu: nu a fost duminica orbului. Acum se manifestă o tentație totalitară


Fostul președinte Ion Iliescu
Fostul președinte Ion Iliescu

La 30 de ani de la alegerile din 20 mai 1990, fostul președinte al României, Ion Iliescu, ales atunci la conducerea țării cu 85% din voturi, în condițiile în care Frontul Salvării Naționale, pe care-l conducea, a organizat alegerile, spune că pe 20 mai 1990 nu a fost „duminica orbului”, așa cum a rămas momentul consemnat în antologia evenimentelor de profil și în istoria României.

Iliescu spune că în 1990, când a fost ales el prima oară președinte, au fost primele alegeri libere după „o serie de regimuri, mai mult sau mai puțin autoritare”.

În schimb, fostul secretar de partid comunist Ion Iliescu spune că acum „se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară” care face ca Curtea Constituțională și Avocatul Poporului să fie cu atât mai apreciate „la adevărata lor valoare.”

Citește și:

30 de ani de la alegerile din Duminica Orbului

Ziua alegerilor din 1990, prezidențiale și parlamentare, a fost numită „a orbului” după numele sărbătorii cu același nume, pentru că era a șasea duminică după Paște, când se sărbătorește „Vindecarea orbului din naștere”, cu trimitere la pilda biblică a vindecării orbului de către Isus.

Ziua nu a fost numită astfel din rațiuni religioase, ci prin parafrază ironică la sărbătoarea din aceeași zi, cu trimitere la manipularea și frauda atribuite rezultatului alegerilor din acel an care au făcut ca Ion Iliescu și formațiunea pe care o conducea să obțină un scor atribuit doar alegerilor care nu sunt libere, din regimuri totalitare.

Unul dintre eroii principali ai acelor zile, Ion Rațiu, a consemnat în jurnalul său frauda masivă din 20 mai 1990, organizând și o conferință de presă în care a devoalat frauda și manipularea.

Candidatul Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, a câștigat alegerile cu 85,07 la sută.

Candidatul PNL, Radu Câmpeanu, a obținut 10,64 la sută din voturi.

Candidatul PNȚCD, Ion Rațiu, a câștigat 4,29 la sută din voturi.

Primele șapte partide politice în România calificate la intrarea în parlament după alegeri erau, în ordinea procentelor obținute:

Frontul Salvării Naționale,

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,

Partidul Național Liberal,

Mișcarea Ecologistă din România,

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat,

Partidul Democrat Agrar din România,

Partidul Ecologist Român

Partidul Social Democrat Român (confiscat ulterior de la un fost deținut politic social-democrat și transformat prin fuziune cu PDSR în actualul PSD).

FSN domina categoric județele din sudul și din estul țării, iar cel mai mare scor l-a obținut în Teleorman, cu peste 87 la sută din opțiuni.

Opoziția obținuse scoruri decente în București, Transilvania și Banat, constată RFI.

Mesajul integral postat pe blogul său de fostul președinte Ion Iliescu, la 30 de ani de la Duminica Orbului

20 mai 1990 – 30 de ani de la primele alegeri libere din România

La trei decenii de la alegerile din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-și are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puțin autoritare, care au implicat și limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale.

Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice , specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era și Adunare Constituantă.

Am construit instituții, pe baza unei Constituții care a preluat multe dintre obiectivele Revoluției Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituțională a României și Avocatul Poporului. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, așa cum și-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democrație funcțională, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt garantate și apărate.

România s-a schimbat mult în bine, dar sunt și lucruri care ne dezamăgesc, și ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în fața societății, cu proiecte și programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, și nu de puține ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înțelepciune, și de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză și s-ar întoarce la agenda cetățeanului și la servirea interesului public.

Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluției democrate a României. Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunțat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit națiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene și euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiții, națiunea și să întărească democrația.

(sublinierile aparțin redactorului)

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG