O investigație The New York Times relevă schimbările din peisajul sirian al ultimilor ani, țară care începe să capete statutul de „narco-stat”: în urma conflictelor militare, care au destabilizat economia și securitatea națională, industria drogurilor a prezentat o ascensiune rapidă.
Operațiunile ar avea loc în întreaga țară și ar fi controlate de o unitate de elită a armatei siriene, Divizia a patra blindată, condusă de Maher al-Assad, fratele mai mic al președintelui Bashar al-Assad, potrivit relatărilor.
Pe lângă acesta, în acțiuni ar mai fi implicați și alți membri ai familiei, membri ai grupării Hezbollah și oameni de afaceri, apropiați de Guvern.
Pastila semilunilor
Războiul Civil din Siria a început în 2011, sub forma unor demonstrații anti-guvernamentale față de nerespectarea drepturilor omului, a armatei și a celor aflați la conducere. În 15 martie, locuitorii au protestat la Damasc, iar demonstrațiile au fost reprimate în mod violent, la îndemnul lui Assad.
La un deceniu de la evenimentele sângeroase care au îndoliat și lăsat de izbeliște o parte însemnată a comunității, elita siriană a fost nevoită să găsească noi moduri în care să-și câștige existența: captagonul pare să fi fost soluția.
În 1980, captagonul a ajuns în zona Golfului Persic și era utilizat în mod recreațional, pentru a obține un plus de energie sau pentru a alunga oboseala. Pastilele albe erau marcate cu două semiluni, primind porecla arabă „abu hilalain” sau „cea cu două luni”.
Interdicția de a folosi captagon este dată la finalul anilor '80, când cercetătorii constată că substanța provoacă dependență. Cu toate acestea, producția a continuat în mod ilegal și s-a extins în Valea Bekaa din Liban, zonă în care se cultivă hașiș.
În prezent, captagonul conține un amestec de amfetamine, cofeină și diverse substanțe de umplutură. Versiunile ieftine se vând cu amănuntul la mai puțin de un dolar pentru o pastilă în Siria, dar cele de calitate superioară se pot vinde cu 14 dolari sau mai mult pe bucată, în Arabia Saudită.
Drumul către străinătate. Sute de kilograme și milioane de dolari
După debutul războiului, contrabandiștii, profitând de împrejurări, au produs drogul cu ajutorul farmaciștilor locali și l-au împărțit celor implicați în conflict. Ulterior, apropiații președintelui, vizați de sancțiuni internaționale, au început să investească în captagon, astfel formându-se un „cartel de stat”, alcătuit din militari, lideri naționali și comercianți, relatează New-York Times.
Având la îndemână resursele necesare, pastilele părăsesc țara pe căi maritime și rute de contrabandă. Ele ajung în porturi și aeroporturi din țări precum Turcia, Liban, Egipt, Franța, Germania sau chiar România, potrivit New York Times.
Autoritățile au depistat droguri în filtrele de ulei ale camioane, în cartofi și în tiruri care transportau struguri și portocale. Deseori, contrabandiștii amestecau pastilele cu cafea sau mirodenii, pentru a deruta câinii polițiștilor, sau le acopereau cu lingouri de plumb și pietre pentru a bloca scanerele.
În România, cea mai mare captură de captagon a avut loc în toamna anului 2020, în Portul Constanța, unde au fost descoperite 751 de kilograme de captagon, adică peste patru milioane de pastile. Conform Ministerului Afacerilor Interne, marfa era ascunsă între cutii de carton ce conțineau săpun organic cu o mare densitate.
În ultimii ani, forțele de ordine din Grecia, Italia și Arabia Saudită au confiscat sute de milioane de pastile, majoritatea provenind dintr-un port controlat de guvernul sirian. Conform autorităților, valoarea unor transporturi ar putea depăși 1 miliard de dolari.
Spre exemplu, oficialii din Italia au găsit anul trecut 84 de milioane de pastile ascunse în rulouri uriașe de hârtie și în angrenaje metalice. În martie, oficialii din Malaezia au descoperit peste 94 de milioane de pastile sigilate în interiorul unor roți de cauciuc.
Potrivit datelor The New York Times, numărul de pastile confiscate a crescut în fiecare an, începând cu 2017. Anul trecut, la nivel internațional, captagonul a avut o valoare stradală de aproximativ 2,9 miliarde de dolari, mai mult de triplul exporturilor legale ale Siriei, de 860 de milioane de dolari.
Pericolul vine cu drona
Alături de statele europene care încearcă să lupte împotriva contrabandei cu captagon se află și Iordania – partener apropiat al Statelor Unite ale Americii. Generalul Ahmad al-Sarhan, comandantul unei unități armate din preajma graniței dintre Iordania și Siria a declarat că „Iordania este poarta către Golf”.
Împreună cu echipa sa, generalul a observat câteva dintre tacticile contrabandiștilor: aceștia atașează drogurile unor drone sau unor măgari dresați să traverseze individual granița.
Comerțul cu droguri îi îngrijorează pe oficialii iordanieni din mai multe motive.
Cantitățile sunt în creștere. Numărul de pastile captagon confiscate în Iordania în acest an este aproape dublu față de cantitatea confiscată în 2020, potrivit colonelului Alqudah, șeful departamentului de narcotice.
Și, în timp ce Iordania a fost inițial doar o cale către Arabia Saudită, până la o cincime din drogurile introduse ilegal din Siria sunt acum consumate în Iordania, a estimat el.