Comisia de buget din Camera Deputaților va da marți raportul final asupra Ordonanței care vizează majorarea impozitelor locale. Coaliția de guvernare trebuie să decidă dacă menține forma plecată de la Palatul Victoria - Guvern, cea votată în Senat sau va veni cu o nouă propunere.
Guvernul a decis prin Ordonanța 16 din iulie 2022 să crească plafonul minim pentru impozitele pe proprietate de la 0,08% la 0,1% din valoarea clădirii. Spre exemplu, dacă s-ar aplica Ordonanța din vară, impozitele pe proprietate în București ar crește cu 25% față de valoarea actuală.
Pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier din Capitală, valoarea anuală a impozitului pe proprietate este în jurul a 260 - 300 de lei. La un procent de 0,1%, pentru același tip de imobil s-ar plăti între 305 - 375 de lei.
Cele mai multe localități din România funcționează pe plafonul minim de 0,08%, chiar dacă primarii și consiliile locale ar putea crește pragul până la 0,2%. Numai că edilii nu vor să își asume o astfel de decizie politică și au cerut ca problema majorării să fie rezolvată în Parlament, susțin surse politice.
Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a redus plafonul din Ordonanță la 0,08%, dar a introdus un alt criteriu: o valoarea impozabilă cu 50% mai mare. Astfel, dacă s-ar aplica varianta de la Senat, impozitul pe proprietate ar crește cu 50% în localitățile care se află la pragul minim.
Senatorii au exclus și grila notarială, după ce asociațiile primarilor au spus că nu se poate aplica în 2023.
„Se renunță la grila notarială, deoarece nu se putea aplica din 2023. Renunțăm și la pragul de 0,1% din Ordonanța din vară, dar și la majorarea valorii de impozitare. Impozitele pe proprietate vor rămâne la nivelul din Codul Fiscal actual”, au declarat surse politice din PNL și PSD pentru Europa Liberă.
Potrivit surselor citate, impunerea grilei notariale pentru stabilirea valorii de impozitare pe proprietate se va face după anul electoral 2024.
„Vorbim despre majorarea impozitelor din 2025, până atunci nu cred că vor mai interveni schimbări”, a declarat un lider PNL din Camera Deputaților pentru Europa Liberă.
Claudiu Năsui (USR): E haos în Coaliție
Incertitudinea legată de stabilirea valorii impozitelor pe proprietate pentru 2023 este criticată de Claudiu Năsui.
Membru în Comisia de Buget, unde va intra în dezbatere Ordonanța 16, Năsui susține că proiectul arată „haosul din Coaliție”.
„Inițial au dorit să facă o creștere de taxe, chiar dacă au spus că nu vor asta”, subliniază deputatul USR.
Potrivit acestuia, partidul pe care îl reprezintă nu dorește creșterea taxelor și impozitelor în timpul crizei economice și energetice.
„Guvernul ar trebui să fie preocupat să lase mai mulți bani cetățenilor, nu să-i jupoaie mai bine. Guvernul crește cheltuielile și deficitele și apoi se uită de unde scoate banii. Una dintre cele mai ușoare ținte, prăzi este contribuabilul român. Să strângă și factorul politic cureaua, nu putem să cerem sacrificii mereu la mediul privat ne ducem de gard”, a declarat Claudiu Năsui pentru Europa Liberă.
Alfred Simonis (PSD): Se elimină amendamentele de la Senat, nu creștem impozitele
Liderul grupului PSD din Camera Deputaților a precizat pentru Europa Liberă că există o decizie în Coaliție pentru a nu se majora impozitele locale.
„Presiunea pe banii românilor este mare din cauza inflației, creșterea prețului la energie și combustibil, iar o nouă presiune nu își are sensul. Se va elimina amendamentul de la Senat care crește impozitele de la 1 ianuarie 2023”, a spus Alfred Simonis.
Deputatul PSD a adăugat că s-a încercat o variantă de mijloc, să crească impozitele pentru cei care au imobile de lux, proprietari care ar fi putut accepta o creștere de 50%.
„Din cauză că nu avem un sistem informatizat, pus la punct, nu avem grile notariale la nivelul primăriilor, nu s-ar putea face departajarea. Dacă făceam departajarea în funcție de suprafață, putea genera anomalii. Un apartament de 70 mp centru Capitalei costă cât o casă de 300 mp într-un sat la marginea unui județ”, a afirmat Simonis.
El a confirmat că termenul de intrare în vigoare a majorării impozitelor pe proprietate va fi 1 ianuarie 2025, perioadă în care se va implementa un sistem de grilă notarială.
„Impozitele substanțiale trebuie luate de ce la cei care pot plăti. Un apartament de lux în centrul Capitalei are impozit sub 2.000 de lei pe an, dacă e 3.000 sau 3.500 de lei nu o să moară proprietarul apartamentului care a costat câteva sute de mii de lei”, a explicat Simonis.
O reajustare a taxelor locale este menționată și în PNRR, fără a exista procente clare privind majorarea impozitelor pe proprietate.
Documentul menționează „revizuirea impozitului pe proprietate, respectând principii precum:
- încurajarea libertății de impunere a cotelor de către autoritățile în intervale mai largi definite la nivel central
- estimarea bazei impozabile cât mai aproape de valoarea de piață a proprietății în detrimentul altor criterii folosite până acum
- includerea unor mecanisme de ajustare a a sarcinii fiscale care sa țină cont de eficiența energetică în cazul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor.”
