Linkuri accesibilitate

Impozitarea multinaționalelor cu minim 15% | Ce se întâmplă cu profitul din România?


 Miniștrii de finanțe ai statelor G7, la summit-ul din Londra, 5 iunie, 2021 când s-a discutat despre impozitarea multinaționalelor.
Miniștrii de finanțe ai statelor G7, la summit-ul din Londra, 5 iunie, 2021 când s-a discutat despre impozitarea multinaționalelor.

Noul prag de impozitare minim va preveni ca marile corporații să își mute profiturile în paradisuri fiscale și va genera anual pentru state venituri fiscale suplimentare de 150 de miliarde de dolari, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Nu toate statele susțin inițiativa.

Statele unde profiturile multinaționalelor sunt câștigate vor obține, astfel, drepturile de taxare ale companiilor.

„Cu un impozit minim global, marile corporații nu vor mai putea să aleagă o țară în detrimentul alteia în încercarea de a reduce ratele de impozitare”, a declarat președintele american, Joe Biden. „(Companiile, n.r.) nu vor mai putea evita plata echitabilă a taxelor, ascunzând profiturile generate în Statele Unite sau în orice alt stat, în jurisdicții cu impozite pe venit mai mici”, a continuat liderul de la Casa Albă.

Noua taxă minimă se va aplica pentru companiile cu un profit minim de 750 de milioane de euro și va exclude industria transportului de mărfuri. Pragul nu se va aplica, de asemenea, stimulilor fiscali din industria ce se ocupă de producerea de active corporale, precum fabricile sau utilajele de fabricație.

Pragul minim se va aplica tuturor companiilor care obțin o marjă de profit de cel puțin 10%. Tot ce este peste acest prag, conform Agerpres, va duce la o impozitare cu 20% a profiturilor obținute de pe urma vânzărilor în țările unde corporația respectivă operează.

Nu toate țările au căzut de acord cu privire la noul prag de impozitare minim. Irlanda, care deține o cotă a impozitului pe profit de doar 12.5 la sută, se opune acestei inițiative de teamă că va pierde statutul de paradis fiscal în Europa.

Guvernul irlandez a menționat că această înțelegere (cu privire la noul prag, n.r.) va trebui să asigure țărilor mai mici capacitatea de a concura în continuare cu cele mari. Conform acestuia, noua înțelegere va trebui să acopere orice pierdere rezultată de pe urma eliminării cotelor de impozitare avantajoase.

Printre statele care se opun acestui prag minim se numără și Ungaria și Estonia, state ce mențin în continuare un regim de taxare avantajos pentru marile companii.

Care sunt efectele noului prag de impozitare?

Marile economii ale lumii doresc să descurajeze multinaționalele din a-și muta veniturile fiscale și profiturile în paradisuri fiscale, indiferent de locurile unde acestea își produc veniturile.

Un nou prag minim de impozitare adoptat în fiecare țară va fi aplicat tuturor companiilor care fac un profit în afară. Astfel, dacă statele lumii se vor decide asupra unui prag minim de impozitare, guvernele acestora vor putea stabili orice cotă de impozitare doresc, cu condiția să nu fie mai mică de 15%.

Dacă multinaționalele plătesc taxe mai mici într-o țară anume, guvernele lor de origine vor putea astfel să ridice plafonul minim de impozitare la rata convenită, eliminând avantajul eventualului transfer de profituri într-un paradis fiscal.

Secretarul American al Trezoreriei, Janet Yellen, explică poziția Statelor Unite în această cursă de micșorare a taxelor pe corporații.

„De zeci de ani, Statele Unite au încercat să obțină un avantaj fiscal când vine vorba de taxarea multinaționalelor, reducându-ne ratele de impozitare, doar pentru ca alte state să le scadă ca răspuns la reducerea noastră”, a afirmat ea.

„Rezultatul a fost o cursă globală până la capăt: cine poate să-și reducă taxele aplicate corporațiilor în continuare și cât mai repede”, a concluzionat oficialul american.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, într-o întâlnire cu Președintele Joe Biden la Casa Albă, 29 ianuarie 2021.
Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, într-o întâlnire cu Președintele Joe Biden la Casa Albă, 29 ianuarie 2021.

Care este impactul noii politice de taxare pentru România?

România menține o cotă de impozitare a companiilor de 16 la sută, superioară celei propuse de către statele membre G7.

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, a declarat pentru Europa Liberă că România nu va fi afectată de noua măsură adoptată.

„Ce e important să înțelegem este că, la noi, cota de impozitare este peste acest prag, mai exact 16 la sută, deci impactul pentru România este cam zero.”, a explicat el.

„România nu este văzută ca un paradis fiscal”, a continuat acesta.

Adrian Bența, expert fiscal, nu crede că există firme străine în România care ar putea fi afectate de ridicarea pragului minim de impozitare.

„În România, deocamdată impozitul este de 16 la sută, deci puțin peste cel de 15 la sută. Ideea este dacă se mai aplică în continuare transferul de profituri pe seama prețurilor de transfer către paradisuri fiscale. În cazul în care nu se mai realizează acele transferuri, atunci impozitarea reflectă realitatea”, a declarat el.

Potrivit acestuia, mai sunt foarte multe companii multinaționale care transferă profiturile către paradisurile fiscale sau pun în aplicare o schemă de optimizare fiscală.

„Ca acest rezultat fiscal să fie oportun, trebuie ca toate paradisurile fiscale să aplice această metodă sau să se aplice sancțiuni dacă ai în continuare aceste chei de desfășurare a afacerii care implică în continuare paradisuri fiscale”, a declarat expertul fiscal.

Adrian Bența crede că stabilirea pragului de impozitare minim va forța economiile țărilor vecine să își ridice cota de impozitare, semnificativ mai mică decât cea a României, la un nivel de competiție echitabil.

Acest lucru, spune el, va avantaja România din punct de vedere al investițiilor companiilor străine la nivel național.

„Bulgarii au 10 la sută impozit pe profit, ungurii au 9 la sută. Poate atunci, ne va ajuta faptul că, majorându-se impozitul pe profit și pe la vecinii noștri cu care suntem direct în competiție, va fi aleasă România mai rapid decât alte state ca posibilă țintă de investiții”, a explicat acesta pentru Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG