Peste 1.300 de șefi din structurile Ministerului de Interne ocupă funcția prin împuternicire, adică sunt numiți direct de șefi sau ministru, nu ca urmare a unui concurs. Cele mai notorii situații sunt în Poliția Română, condusă în ultimii ani aproape exclusiv de interimari. 16% din șefii de inspectorate, servicii sau birouri din Poliție sunt interimari.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) anunțau în urmă cu o lună reținerea pentru 24 de ore a unuia dintre cei mai cunoscuți oameni din Poliția Română. Comisarul de poliție Ion-Mircea Rus, șef al Poliției Cluj, a fost încătușat de anchetatori pentru o împuternicire presupus ilegală.

Alături de alți colegi, comisarul șef l-ar fi împuternicit în funcția de șef al Poliției Dej pe comisarul șef Elek Marton pentru a treia oară consecutiv, în condițiile în care legea permite maximum două împuterniciri consecutive ale aceleiași persoane, a câte șase luni.

Investigația procurorilor anticorupție a stârnit frisoane în Poliția Română, și nu numai. Împuternicirea temporară într-o funcție de conducere este o practică devenită aproape regulă în structurile de forță ale ministerului de Interne, Poliția Română fiind în vârful instituțiilor care au fost conduse în ultimii ani aproape exclusiv de persoane numite temporar pe funcție.

Și chiar dacă cele mai multe cazuri de împuternicire au respectat formal legislația, abuzarea de această metodă lasă loc speculațiilor cu privire la intruziunea politicului în sistemul de poliție, dar și despre favorizarea unei persoane sau alteia.

Un șef din trei are „chemare”

În discuțiile din birouri dintre polițiști, despre împuterniciți se spune, în mod ironic, că „au chemare”, în condițiile în care majoritatea covârșitoare dintre cei care sunt numiți temporar pe o funcție reușesc să câștige și concursurile organizate pentru ocuparea „plină” a funcțiilor.

O treime din cei 66 de șefi și directori din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) sunt împuterniciți în prezent în funcție, în frunte cu unul dintre adjuncții inspectorului general, Ștefan Lință, reiese dintr-o analiză realizată de Europa Liberă.

Un alt adjunct, Eduard Mirițescu, a cărui situație este una mai deosebită, a câștigat concursul pentru a ocupa funcția „plină” de adjunct al inspectorului general acum o lună, în octombrie 2022. Mirițescu exercita însă funcția de ajunct al inspectorului general din 2020, ca împuternicit.

După expirarea celor 12 luni maxime de interimat, el a putut să se reîntoarcă pe funcția de ajunct prin ceea ce reprezentanții unui sindicat de Poliție, Europol, numeau la momentul respectiv a fi o metodă care „sfidează orice moralitate profesională”.

Timp de o zi, funcția de adjunct al inspectorului șef a fost ocupată de un alt ofițer de rang echivalent. Acesta a exercitat practic doar câteva ore funcția, cerând să fie mutat la un alt departament și, astfel, juridic, vacantând din nou poziția de adjunct al inspectorului general și creând premisele aparent legale ca Mirițescu să fie împuternicit din nou.

Însă metoda conducerii Poliției Române prin împuternicire e mai veche. Ea a căpătat tracțiune în timpul mandatului fostului ministru Carmen Dan, care a numit succesiv la conducerea Poliției oameni despre care s-a speculat la acea vreme că sunt apropiați de mediul politic.

Cei mai mulți dintre ei au plecat prin demisie sau demitere, în urma unor scandaluri publice de amploare.

Printre cele mai cunoscute: Ioan Buda, demis după „cazul Caracal” – când două fete au fost ucise în timp ce polițiștii așteptau la poartă; Liviu Vasilescu, care a demisionat după ce a fost fotografiat în timp ce discuta cu membrii unui clan interlop despre modul în care unul dintre membrii săi să fie înmormântați.

Moda împuternicirilor, între declarații și realitate

Paradoxal, Carmen Dan spunea încă de atunci că numărul mare de împuterniciri este o problemă pentru sistemul de poliție. Iată ce declara ea, în 2018: „Este momentul unei reforme reale în Poliția Română. Trebuie să ne asumăm problemele, să cautăm soluții pentru rezolvarea lor și să facem acele schimbări de sistem care se impun”.

Schimbările se lasă așteptate și astăzi, chiar dacă ideea schimbării în Poliție și în celelalte structuri din cadrul MAI a fost preluată și de succesorii dnei Dan.

Și actualul ministru de interne, Lucian Bode, a vorbit explicit despre împuternicirile în funcții de conducere din Poliție, Jandarmerie sau ale structuri de forță. În 2021 spunea că sunt o „practică bolnăvicioasă”.

De atunci și până în prezent, Bode a continuat să semneze împuterniciri pentru funcții esențiale. Ministrul nu a răspuns unei solicitări a Europei Libere de a comenta subiectul.

În mai 2022, Bode spunea că numărul împuternicirilor a scăzut după ce el a preluat șefia ministerului.

„În MAI avem 13.123 de funcţii de conducere, iar când am venit la conducerea acestui minister peste 4.000 din acestea erau ocupate prin împuterniciri. O practică bolnăvicioasă pentru sistem. Pentru acestea am demarat concursuri în proporţie de 50%, posturile fiind ocupate de titulari stabiliţi în urma acestor concursuri organizate într-o transparenţă totală”, afirma ministrul.

Ministerul Afacerilor Interne nu înseamnă numai Poliția Română sau alte instituții cu care populația interacționează frecvent. MAI are în subordine în total 22 de instituții.

Nu mai puțin de 1.300 de persoane din cadrul acestora ocupă în prezent diferite funcții de conducere prin împuternicire, potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de către reprezentanții ministerului.

În același răspuns oficial, MAI susține că nu are evidența împuternicilor care sunt mai vechi de un an și nici situația defalcată pe fiecare dintre instituțiile din subordinea sa.

„Precizăm că Legea 544/2001 stabilește obligația autorităților/instituțiilor publice de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor, și nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată”, ne-a transmis MAI, care a invocat o decizia a Curții de Apel București din 2009.

Un sfert din toate posturile de conducere din cadrul MAI sunt în prezent vacante. O zecime din ele sunt ocupate de împuterniciți.

Europa Liberă a solicitat, separat, prin cereri distincte, situația șefilor interimari de la câteva dintre cele mai importante instituții.

Inspectoratul General al Poliției Române este structura cu cele mai multe astfel de cazuri. În răspunsul pe care ni l-a furnizat Poliția se precizează că 9 dintre cele 41 de inspectorate județene sunt conduse în prezent de șefi interimari.

Alte 21 de funcții de adjunct-șef de inspectorat sunt ocupate de polițiști împuternici, se mai arată în răspunsul redactat pe 23 octombrie.

„De asemenea, în situația descrisă anterior, se regăsesc 140 de funcții de șef de serviciu din cadrul I.G.P.R. și din cadrul inspectoratelor de poliție județene, din totalul de 909 astfel de funcții prevăzute în statul de organizare al unităților respective.”

Mergând mai departe, un număr mare de împuterniciți găsim și în rândul șefilor de birou. 207 din cele 1.300 de poziții de acest fel din Poliția Română sunt conduse de interimari.

Situația de la Jandarmerie și Frontieră

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române este o altă instituție unde mai multe funcții de conducere sunt ocupate în prezent prin aceeași modalitate.

Potrivit unui răspuns furnizat de instituție, 5 inspectori șefi și 5 adjuncți ai șefului de inspectorat ocupă funcțiile prin împuternicire. Dintre șefii de serviciu, 16 din cei 170 se află în această situație.

Împuterniciri sunt și la Frontieră, însă nu în rândul șefilor de inspectorate. Spre deosebire de alte structuri, Frontiera este condusă prin inspectorate regionale unde, în afară de cel de la Giurgiu, toți sefii au ajuns în funcție prin concurs.

Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, în schimb, este condusă prin împuternicire de comisarul șef Ionel Hotnoga.

De asemenea, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române, dintr-un număr total de 22 de posturi de adjuncţi ai inspectorului general/adjuncţi ai şefilor inspectoratelor teritoriale/directori adjuncţi, doi poliţişti sunt împuterniciţi să îndeplinească atribuţiile de serviciu pentru următoarele funcţii:

• adjunct al inspectorului general (manager de proiect) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră;
• adjunct şef bază (director adjunct) din cadrul Bazei de Reparaţii Nave Brăila.

Alți opt șefi de serviciu din structurile teritoriale sau cea națională se află în această situație.

O practică răspândită în instituțiile MAI

O altă structură importantă din Ministerul Afacerilor Interne este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Există câte un inspectorat în fiecare județ, al cărui rol principal este de a coordona intervențiile în situațiile de urgență, dar care are printre atribuții și derularea unor activități cu caracter preventiv – cum e sancționarea unităților care nu dețin autorizații de securitate la incendiu, de pildă.

Cinci din cele 41 de inspectorate sunt conduse prin împuternicire, potrivit unui răspuns pe care l-am primit de la IGSU pe 24 octombrie. Alți șapte prim-adjuncți și cinci adjuncți sunt, de asemenea, interimari (dintr-un total de 82), în timp ce 30 de funcții de șef de serviciu sunt ocupate prin împuternicire.

Șefi interimari sunt și la Direcția Generală de Pașapoarte. Șeful structurii a câștigat la concurs funcția pe 1 decembrie 2021, însă directorul adjunct este împuternicit din data de 5 mai 2022.

Nouă șefi de serviciu și doi șefi de birou sunt, de asemenea, împuterniciți.

Pericolul împuternicirilor repetate

Procentual, dintre cele mai importante structuri ale Internelor, Poliția Română are cei mai mulți șefi care ocupă funcțiile prin împuternicire, reiese dintr-un calcul realizat de Europa Liberă în baza cifrelor furnizate de instituții.

16% dintre toți polițiștii șefi, fie că vorbim de comisari din cadrul IGPR sau de șefi de birouri din teritoriu, se află în această situație, adică 377 dintr-un total de aproximativ 2.350. Pe locul secund se situează IGSU, unde aproape 13 procente dintre șefi sunt împuterniciți: 42 din 324.

În privința situației din Poliție, Sindicatul „Europol” – care în ultimii ani a dezvăluit mai multe nereguli din sistem – a atras atenția în mai multe rânduri cu privire la astfel de situații; Sindicatul a formulat, de asemenea, și mai multe sesizări penale atunci când a considerat că a fost vorba de împuterniciri ilegale.

Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloghează fenomenul din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.

„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, spune Cosmin Andreică.

Acesta exemplifică: „Noi am arătat situații în care au fost împuterniciți pe funcții ofițeri care nu au fost în stare să treacă un concurs de șef de birou, de exemplu, și au fost împuterniciți adjuncți de inspectorat. Șeful de birou este cea mai mică funcție de conducere din rândul ofițerilor.”

„E un paradox greu de explicat, pentru că noi, conform statutului polițistului, avem obligația de a fi apolitici. Or noi suntem apolitici, însă suntem numiți de oameni politici în funcție.”

Liderul Sindicatului „Europol” spune că un efect al acestui fenomen este că mulți dintre profesioniștii din sistem au preferat să iasă la pensie sau să ceară transferul în alte poziții decât cele în care performează, pentru a nu fi umiliți de unii șefi numiți pe alte motive decât cele meritocratice.

Un alt efect, spune Andreică, este descurajarea ofițerilor de a se înscrie la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Din acest motiv, sindicaliștii intenționează să ofere sprijin juridic celor care vor să concureze cu șefii lor împuterniciți anterior pe funcții; o luptă care, în prezent, de multe ori, ar fi inegală, crede sindicalistul.

În 2021, un dosar penal privind împuternicirile din Poliția Română a fost deschis la Parchetul General, urmare a unei sesizări depuse de Sindicatul „Europol”.

Liderul sindical spune că Parchetul nu a furnizat până în prezent un răspuns privind stadiul acestui dosar, ci doar „semnale”, conform cărora „nu e momentul politic favorabil”.

Erată: într-o versiune inițială a acestui articol se menționa că fostul șef al IPJ Cluj, Ion Mircea Rus, este nepotul fostului ministru de interne Ioan Rus. Informația este eronată: nepotul fostului ministru este noul șef al Poliției Cluj, Mihai Rus.