Linkuri accesibilitate

„Imunizarea ne salvează, virusul rămâne”. Fizicianul Albert-László Barabási, părintele științei rețelelor, despre COVID-19 (1)


Fizicianul Albert-László Barabási, părintele științei rețelelor

Albert-László Barabási, fizicianul de renume mondial născut pe teritoriul României, a ținut un Webinar din camera de lucru de la reședința sa din Massachusetts la care a participat un public maghiar de peste 250 de persoane. Cercetătorul, care a urmat studiile universitare la București și un master la Budapesta, a răspuns întrebărilor despre stadiul cercetărilor în domeniul științei rețelelor care pot desluși cum poate fi oprită pandemia, despre medicamentul la care lucrează BarabasiLab din Boston și despre viitorul global post-COVID-19.

Webinar-ul organizat de organizația Hősök Tere Kezdeményezés marți, 7 aprilie 2020, a adus la cunoștința publicului în ce direcție se îndreaptă știința în confruntarea cu un virus care se lasă greu învins.

Fizicianul Albert-László Barabási stând de vorbă cu Brîndușa Armanca
Fizicianul Albert-László Barabási stând de vorbă cu Brîndușa Armanca

Barabási a povestit că în ianuarie, la întoarcerea sa dintr-o călătorie în Japonia, asociatul său din echipa Network Science Institute, italianul Alessandro Vespignani, specializat în aplicarea științei rețelelor în epidemii, era deja îngrijorat:„Va fi necaz mare, Laci, dacă nu facem nimic”, i-a spus acesta. Într-adevăr, dacă în ianuarie s-ar fi luat imediat măsurile care s-au luat mai târziu, extinderea epidemiei ar fi fost mult limitată. Din punctul de vedere al celor doi oameni de știință, lumea toată ar fi trebuit închisă cel puțin două luni. Însă „aici e vorba de oameni, de procese, de decizii politice”, spune Barabási. De obicei, alertele oamenilor de știință nu sunt luate în considerare de către decidenți, decât atunci când se intră în criză:

„Acum așa un torent de întrebări și solicitări de sfaturi ne inundă de la liderii naționali și federali, încât ne-ar trebui două sute de echipe de cercetători să răspundă. Dintr-o dată știința a căpătat preț. Păcat că s-a ajuns aici într-o așa situație”, a spus Barabási.

Ungaria și România

Întrebat cum vede situația din Ungaria, fizicianul a apreciat că numărul de infectări este mult mai mare decât poate fi raportat, mai exact ar trebui înmulțit cu zece. Ungaria a intrat în ritmul măsurilor împotriva epidemiei sincron cu Europa occidentală, deci relativ târziu. Totuși, este într-o situație mai bună decât SUA, fiindcă are un sistem de sănătate centralizat, deci se pot urmări „nodurile” rețelei de îmbolnăviri. Este o situație mai bună și decât în România, unde întoarcerea numeroșilor muncitori din Italia a explodat epidemia, generând noi focare greu de urmărit. Peste tot, atât în cele două țări, cât și pe tot globul, numărul de testări este insuficient, iar acest lucru face ca raportările să fie mult sub numărul real, iar măsurile să fie insuficiente. Cu unele excepții, ca Germania sau Coreea de Sud, care au luat măsuri severe, chiar agresive, de la început.

Imunizare contra virus

Trebuie să ne așteptăm la un proces de lungă durată. Există un consens între oamenii de știință că „imunitatea de turmă”, adică în masă, se atinge atunci când numai 7-8% din populație rămâne infectată. Însă, în lipsa unui număr mare de teste, e greu să se afle când s-a ajuns la acest procent. Deci, nu le rămâne decidenților decât să lucreze cu datele pe care le au și să ia măsuri echilibrate, de restricții, limitări și relaxări. Asta depinde de cel puțin doi factori: numărul de teste efectuate și capacitatea populației de a urma reguli, de a accepta interdicțiile. „Se produce peste tot și tot timpul imunizare în masă, chiar și atunci când nu știm sau nu se recunoaște”, a subliniat Barabási, însă aici e vorba de un virus periculos. Orice măsură s-ar lua în diverse țări, cei care decid trebuie să urmărească infectările zilnice în așa fel, încât orice relaxare să nu dureze mai mult de două săptămâni. Această strategie trebuie urmată strict.

Fizicianul a vorbit în webinar-ul de marți și despre căutările pe care echipa sa din Boston le face pentru a găsi un tratament eficient, dar și despre viitorul omenirii.

(Va urma)

Albert-László Barabási, fizician născut la Cârța, jud. Harghita, în 1967. Studiază fizica la București și la Budapesta. Emigrează în 1989 în Ungaria, apoi în SUA, unde elaborează ca universitar și cercetător în „știința rețelelor”, explicată în mai multe volume dintre care Linked, a fost publicată și în limba română (Linked.Noua știință a rețelelor, trad. Marius Cosmeanu, Editura Brumar, 2017). O lucrare devenită best-seller este și Bursts:The Hidden Pattern Behind Everything We Do. Despre Barabási,New Scientist nota că „în doar doi-trei ani, descoperirea sa a început să facă valuri în domenii din cele mai diverse, de la ecologie, biologie moleculară, la informatică și fizică cuantică”. Fizicianul conduce Institutul de Știință a Rețelelor a UniversitățiiNortheasterndin Boston și face parte din echipa Departamentuluide Medicină de la Harvard Medical School. Cercetările recente s-au axat pe aplicabilitatea rezultatelor în științele medicale, cu accent pe neuro-științe. O lucrare pe acest segment a apărut în 2017: Network Medicine: Complex Systems in Human Disease and Therapeutics. Lucrările sale se află în topul citărilor academice internaționale. Este Doctor Honoris Causa alUniversității de Vest Timișoara. În prezent laboratorul se ocupă de găsirea unui medicament contra COVID-19.

„Astăzi știm că, deși rețelele reale nu sunt atât de aleatorii...există, totuși, șanse ca arbitrarul să joace un rol important în construcția lor. Rețelele reale nu sunt statice, așa cum erau, până de curând, toate modelele din teoria grafurilor. În schimb, creșterea joacă un rol esențial în formarea topologiei lor. Ele nu sunt așa de centralizate ca o rețea în formă de stea. Există mai degrabă o ierarhie a hub-urilor care ține aceste rețele împreună, un nod puternic conectat, urmat îndeaproape de altele mai puțin conectate și apoi de un șir de zeci de noduri și mai mici. Nu există niciun nod central care să stea în mijlocul acestei pânze de păianjen și să controleze sau să monitorizeze fiecare legătură și fiecare nod. Nu există niciun nod a cărui eliminare să rupă pânza. O rețea fără scală este ca o pânză fără păianjen.”

(Linked. Noua știință a rețelelor, p.275)

Facebook Forum

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG