Pe 30 decembrie, Ministerele Apărării din Belarus și Rusia au prezentat imagini cu un presupus dispozitiv de rachete „Oreșnik” în Belarus. Totuși, potrivit experților cu care au discutat jurnaliștii Serviciului belarus al RFE/RL, în imagini apăreau doar trei vehicule de asistență tehnică și o mașină de pază.
Cu câteva zile înainte de publicarea videoclipului oficial, cercetătorii americani de la Middlebury College au descoperit, examinând imagini de satelit, că fostul aerodrom militar „Kricev-6” ar fi posibila locație a sistemului „Oreșnik”.
Serviciul belarus al RFE/RL a verificat apoi aceste concluzii și le-a comparat cu imaginile oficiale. Jurnaliștii au constatat că videoclipul oficial ar fi putut fi filmat, într-adevăr, la aerodromul militar abandonat de lângă Kricev, care se află în estul Belarusului.
Există o potrivire perfectă între dispunerea clădirilor din clipul oficial și imaginile de satelit obținute în ultimele șase luni, potrivit Serviciului belarus al RFE/RL.
În august 2025, aici a apărut un șantier – pentru acesta a fost demolată o întreprindere privată producătoare de cărbune. Până în 2026, s-au ridicat mai multe clădiri noi, iar liniile de cale ferată și gara au fost complet reconstruite.
Printre cele mai vizibile schimbări de la începutul lucrărilor de construcție pe teritoriul fostului aerodrom „Kricev-6” se remarcă amenajarea unui obiectiv central pe fosta pistă de decolare și aterizare. Acesta seamănă cu o mică bază militară, având câteva clădiri și fiind înconjurată de un gard. În centru se află un parc mic, unde probabil au fost filmate unele cadre din videoclipul oficial al Ministerelor Apărării din Rusia și Belarus.
Pe imaginea surprinsă din satelit pe 9 februarie 2026, pe teritoriul acestei mici baze militare centrale se văd șase vehicule, care ar putea fi parte a unui sistem de rachete „Oreșnik”.
Dimensiunile și proporțiile acestora corespund dimensiunilor tehnicii prezentate anterior de Ministerele Apărării, dar nu este încă posibil să se determine cu exactitate tipul echipamentelor, fiind necesare imagini de calitate mai bună.
Pentru toate cele șase mașini se construiesc două hangare – în imagine se pot vedea umbrele structurilor metalice de deasupra lor.
În fotografia din 9 februarie 2026 se poate observa, de asemenea, că în apropierea teritoriului obiectivului militar central au apărut aproximativ 25 de mașini militare de diferite dimensiuni și tipuri, câteva movile de pământ, precum și o clădire cu destinație încă necunoscută. Pe perimetrul micii baze militare se pot vedea patru turnuri cu destinație încă necunoscută.
Posibilitatea desfășurării sistemului rus de rachete „Oreșnik” în Belarus a fost anunțată public la întâlnirea de la sfârșitul anului 2024 dintre Putin și Lukașenko. Termenul a fost stabilit pentru a doua jumătate a anului 2025.
Decizia de a desfășura sistemul în Belarus ar fi fost luată ca răspuns la solicitarea lui Lukașenko. Totodată, liderul autocrat de la Minsk susține că i-a pus lui Putin condiția ca locurile să fie stabilite „în Belarus, și nu de ruși”.
În imaginile „punerii în serviciu de luptă” a sistemului de rachete „Oreșnik” prezentate de Ministerul Apărării de la Minsk pe 30 decembrie, Serviciul belarus al RFE/RL nu a observat niciun militar al țării.
Printre steagurile ridicate la ceremonie se aflau unul belarus și trei rusești – steagul de stat al Rusiei, steagul Ministerului Apărării al Rusiei și steagul Forțelor Strategice ale Rusiei.
Evenimentul oficial a fost condus de la tribună de un locotenent-colonel rus neidentificat, dar, după cum a aflat ulterior Serviciul belarus al RFE/RL, acesta ar putea fi militarul rus Roman Ostroușko. În 2021, el era comandantul unui batalion de rachete al Diviziei 54 de rachete din orașul Teikovo, regiunea Ivanovo, Federația Rusă.
Divizia 54 de rachete face parte din Forțele Strategice de Rachete ale Rusiei și este situată la aproximativ 200 de kilometri nord-est de Moscova.
Presa de stat rusă a numit în repetate rânduri divizia de rachete din Teikovo parte a „scutului nuclear” al țării. Unitatea este dotată cu sisteme de rachete balistice intercontinentale „Iars”.
„Bestia imprevizibilă”. Ce este racheta hipersonică rusească Oreșnik, cu care Rusia atacă Ucraina
Oreșnik (Alun) este o rachetă intermediară cu rază medie de acțiune (IRBM). Rușii au folosit-o prima oară în noiembrie 2024, la Dnipro, în războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina, invadată total pe 24 februarie 2022.
Racheta are o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului (13.475 km/h) și e dotată cu șase focoase echipate cu șase submuniții, ceea ce face foarte dificilă interceptarea sa.
O analiză Janes, firmă de informații din domeniul apărării cu sediul în Marea Britanie, citată de New York Times, a constatat că sistemele de rachete americane, precum Terminal High Altitude Area Defense, ar putea intercepta racheta Oreșnik în timp ce se deplasează deasupra atmosferei, la fel ca și sistemul de apărare Arrow 3, folosit de Israel, dar Ucraina nu are aceste sisteme.
Deși alte rachete rusești lansate în Ucraina pot transporta arme nucleare - precum Iskander și Kh-101 - ceea ce face Oreșnik să fie cu adevărat periculoasă, pe lângă raza sa de acțiune, este capacitatea de a lansa mai multe focoase nucleare atunci când reintră în atmosfera Pământului, a declarat Tom Karako, directorul proiectului de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Pentagonul susține că Oreșnik este de fapt o modificare a rachetei cvasibalistice RS-26 Rubej, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) testată de Rusia în 2011.
Numele său, care înseamnă „alun” este o posibilă referire la submunițiile sale, care seamănă cu niște ciorchini de alune, a declarat pentru New York Times Timothy Wright, expert în rachete rusești la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un grup de cercetare cu sediul la Londra.
Cu toate acestea, spune Wright, există unele diferențe fizice între sistemele de rachete Oreșnik și Rubej.
Epava de la locul prăbușirii sale după atacul asupra Dnipro din noiembrie 2024 arată că Oreșnik are o circumferință de aproximativ un metru și jumătate, comparativ cu aproape doi metri cât are Rubej, tocmai pentru că Oreșnik este conceput să zboare pe distanțe mai scurte decât Rubej.
Fiind o rachetă balistică intercontinentală, Rubej ar putea atinge efectiv ținte oriunde pe Pământ, au spus experții, în timp ce o rachetă balistică intermediară precum Oreșnik ar putea zbura doar aproximativ 5.550 de kilometri, ceea ce i-ar permite să ajungă în cea mai mare parte a Europei.
Chiar și așa, în ciuda razei de acțiune sub cea a unei rachete balistice intercontinentale, este arma cu cea mai lungă rază de acțiune folosită vreodată într-un conflict din Europa, atrage atenția Nick Brown, analist la Janes.
În schimb, dacă Rubej poate transporta doar patru focoase, Oreșnik poate transporta șase, fiecare cu un grup de șase submuniții, ceea ce o face mult mai periculoasă.
Și istoricul și analistul militar Victoria Taylor a confirmat că interceptarea rachetei este foarte dificilă. „Lui Putin îi place să folosească acel element hipersonic, iar când discutăm despre acest tip de rachete balistice, interceptarea lor devine, desigur, incredibil de dificilă”, a declarat Taylor pentru Sky News.
„Ceea ce face lucrurile și mai dificile este faptul că se fragmentează și în zbor, deci este o bestie destul de imprevizibilă”, spune analista.
Chiar dacă nu este o tehnologie complet nouă, „este incredibil de rapidă, iar în prezent sistemele de apărare occidentale nu sunt deosebit de echipate pentru a-i face față”, spune Taylor.
Imediat după ce a folosit-o prima oară în noiembrie 2024, Putin a vorbit despre Oreșnik ca despre un experiment tehnologic cu o rază de acțiune de 5.500 de km, pe care nimeni nu o poate doborî și căreia nici scutul NATO nu i-ar face față.
El i-a provocat pe occidentali la un „duel high tech” având ca țintă Kievul, capitala țării invadate, asupra căreia aceștia să-și „concentreze acolo toate forţele lor de apărare aeriană şi antirachetă”, iar Rusia să atace în acest timp Kievul cu Oreșnik pentru a vedea „ce ce întâmplă”. Adică dacă scutul Occidentului, cel mai probabil NATO, că nu există altă alianță militară a țărilor occidentale, va detecta „bestia” rusească.
„Noi suntem pregătiţi pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?”, a întrebat provocator liderul de la Kremlin.
Rusia a lansat pentru prima dată racheta Oreșnik asupra orașului ucrainean Dnipro pe 21 noiembrie 2024. Putin a prezentat atunci atacul ca pe un răspuns la prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice americane ATACM și a rachetelor britanice Storm Shadows pentru a lovi teritoriul rusesc.
Ucraina a fost din nou atacată de Rusia cu Oreșnik în noaptea de 9 ianuarie 2026 ca răspuns al presupusului atac al Ucrainei asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, anunțat de partea rusă pe 29 decembrie. Ucraina a negat că ar fi atacat reședința lui Putin.
Articol tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.