Linkuri accesibilitate

Încălzirea globală | România: veri caniculare în sud și ierni mai blânde în nord-est. Crește instabilitatea termică


Un localnic, în timpul unei încercări de stingere a incendiilor forestiere de pe insula Evia (Euboea), a doua insulă ca mărime din Grecia, 8 august 2021.

România nu este ocolită de fenomenele descrise în raportul îngrijorător publicat de experții ONU săptămâna aceasta cu privire la schimbarea climei și apropierea momentului „fără întoarcere" pentru încălzirea globală.

Climatologul Roxana Bojariu, coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, spune pentru Europa Liberă că prognosticurile nu sunt încurajatoare nici pentru România.

Veri fierbinți în sud, ierni mai blânde în nord-est

Pentru intervalul 2021 – 2050, Roxana Bojariu avertizează că, la nivelul României, temperaturile vor crește în medie de peste 3 grade Celsius în cea mai caldă lună a anului, respectiv august. Temperatura medie lunară va crește undeva la peste 2.5 grade Celsius în restul anului. Ambele ipoteze reflectă cele mai pesimiste scenarii.

Potrivit expertei, creșterile cele mai mari ale temperaturilor se vor resimți în sudul țării și scad ca magnitudine spre regiunile nordice.

„Iarna, creșterile cele mai puternice sunt, în general, spre regiunile nord-estice”, a continuat Bojariu. România va avea de-a face mai rar cu valuri de aer rece, venite dinspre nord, iar temperaturile mai blânde se vor extinde de la est de Carpații Orientali până în sud-estul țării.

5 lucruri despre schimbările climatice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00

„De reținut și în cazul verii și în cel al iernii, magnitudinea mare a creșterilor termice în zonele de munte, în funcție de altitudine. Nu se modifică doar regimul termic mediu lunar, sezonier și anual, ci și statisticile extremelor termice”, spune expertul în climatologie.

Diferențele mai mari în ceea ce privește schimbarea climatică sunt așteptate spre sfârșitul secolului 21.

Creșterile sunt cu atât mai mari și mai îngrijorătoare spre final de secol 21. „Diferențele mai mari în ceea ce privește schimbarea climatică sunt așteptate spre sfârșitul secolului 21. Pentru scenariul pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România obținută cu modelele globale poate atinge aproape 7 grade Celsius în luna august. Modelele climatice regionale, în condițiile scenariului pesimist indică o valoare maximă a creșterii medii similare cu cea derivată din rezultatele modelelor climatice globale, dar pentru luna iulie, în intervalul 2071 - 2100 comparativ cu intervalul 1971 - 2000”, spune specialista în climatologie.

Oamenii evaluează pagubele din localitatea Ocolis, Alba, în urma inundațiilor din iulie 2021.
Oamenii evaluează pagubele din localitatea Ocolis, Alba, în urma inundațiilor din iulie 2021.

Modelul EURO-CORDEX, ce produce proiecții regionale îmbunătățite privind schimbările climatice, avertizează că România se va confrunta în anii viitori cu mai multe zile caniculare și nopți tropicale în oricare interval de 365 de zile.

Ce înseamnă zile caniculare și nopți tropicale?
  • Zilele caniculare sunt cele în care temperatura maximă este egală sau mai mare de 35 de grade Celsius.
  • Nopțile tropicale, potrivit expertei, sunt cele în care temperaturile nu scad sub 20 de grade Celsius.

De asemenea, numărul anual de zile cu disconfort termic (caracterizate de indicele de temperatură/umezeală sau ITU) va crește la o medie de peste 40 de zile pe an. Acest lucru s-ar aplica în cazul în care ne vom confrunta cu un scenariu pesimist, cu concentrații mari ale gazelor cu efect de seră în atmosferă. Însă, aceste valori ar urma să fie atinse abia în ultimele 3 decenii ale secolului 21 (2071 - 2100).

Cu toate acestea, este important de reamintit faptul că schimbările climatice au loc inclusiv în prezent în România. Un exemplu concret ar fi deșertificarea Olteniei, fenomen ce i-a forțat pe mulți fermieri să renunțe la culturile de cereale, ce necesită adeseori apă multă.

Tăierile ilegale ale perdelelor de arbori și păduri din sudul țării este unul din motivele pentru care oamenii se luptă în prezent cu un sol din ce în ce mai puțin fertil.

Iulică Dinu, fermier din comuna Mîrșani, județul Dolj, povestea în mai 2021 pentru Europa Liberă că terenul nisipos l-a forțat să se apuce de cultivat căpșuni în loc de secară și cartofi.

Comuna Mîrșani se confruntă alături de celelalte localități din sudul României cu veri caniculare ce duc la arșiță și pământ nisipos.
Comuna Mîrșani se confruntă alături de celelalte localități din sudul României cu veri caniculare ce duc la arșiță și pământ nisipos.

Nivelul Mării Negre, în creștere

Roxana Bojariu atrage atenția cu privire la creșterea nivelului apei din Marea Neagră. Aceasta a explicat în detaliu pentru Europa Liberă care sunt factorii ce contribuie la această creștere.

„În explicarea acestei creșteri regionale a nivelului și în estimările pentru viitor trebuie să ținem cont și de faptul că Marea Neagră e un corp de apă aproape închis pe continent, legătura cu oceanul planetar fiind prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și Marea Mediterană. Aproximativ 70 la sută din volumul de apă al Mării Negre e asigurat de debitul Dunării, astfel că tendința de creștere a nivelului oceanului planetar se reflectă într-un mod mai complex asupra creșterii nivelului Mării Negre.”

Codul portocaliu de caniculă și temperaturile de aproximativ 40 de grade Celsius din vara aceasta i-a dus pe mulți oameni să se relaxeze la soare, în parcuri. În această fotografie, oamenii fac plajă lângă Parcul Alexandru Ioan Cuza din București.
Codul portocaliu de caniculă și temperaturile de aproximativ 40 de grade Celsius din vara aceasta i-a dus pe mulți oameni să se relaxeze la soare, în parcuri. În această fotografie, oamenii fac plajă lângă Parcul Alexandru Ioan Cuza din București.

România, rezilientă în fața schimbărilor climatice

Expertul climatolog este de părere că România se poate adapta cerințelor Uniunii Europene când vine vorba de a reduce emisiile cu efect de seră cu aproximativ 55 la sută până în 2030.

„Aș spune că cifra în sine nu e o provocare esențială, mai ales pentru o țară ca România, ce a trecut prin tranziția de la sistemul economic de dinainte de 1989 la cel prezent cu demolare industrială masivă”, a punctat Bojariu.

Aceasta crede că provocarea o reprezintă, mai degrabă, decuplarea dezvoltării economice a României de consumul de combustibili fosili în viitor. Pentru ca acest lucru să se realizeze cât mai curând posibil, este nevoie de muncă din partea oamenilor și autorităților în sectoarele cheie cele mai poluante ale statului.

„La o primă evaluare, dacă ne referim la sectoare cheie, aș spune că (cel mai poluant, n.r.) este cel al generării de energie. Alte sectoare cheie unde este nevoie de multă muncă sunt transportul și agricultura”, a declarat pentru Europa Liberă Roxana Bojariu.

„Dacă stau să mă gândesc însă mai mult, toate sectoarele socio-economice trebuie restructurate pentru a face tranziția spre o economie cu costuri minime de mediu și neutră climatic”, a concluzionat experta româncă.

Potrivit climatologului, este nevoie de voință politică.

„România nu e în situația altor state ce, de exemplu, își asigură 80-90 la sută din energie pe baza cărbunelui, așa că, personal, nu înțeleg reticența unor decidenți de a renunța la cărbune în mix-ul energetic și de a se înscrie cu mai multă ambiție pe o cale evolutivă cu certe avantaje competitive în viitorul apropiat.”

Cod roșu pentru umanitate

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) a lansat luni un raport în care cercetătorii avertizează că o creștere a temperaturilor la nivel global până în 2040 este inevitabilă. Raportul îi alertează pe liderii politici, care sunt somați să ia măsuri drastice de reducere a emisiilor cu efect de seră și să prevină creșterea temperaturilor cu mai mult de 1.6 grade Celsius până în 2060 – inevitabilă chiar și în cel mai optimist context.

Potrivit oamenilor de știință, încălzirea globală, în comparație cu perioada pre-industrială, se datorează în totalitate poluării mediului înconjurător de către oameni cu substanțe precum metanul sau dioxidul de carbon.

Încălzirea planetei cu 1.5 grade Celsius este, de asemenea, inevitabilă și s-ar putea produce mai devreme decât ar fi sperat semnatarii Acordului de la Paris. Potrivit experților, temperaturile vor fi deja crescute cu cel puțin 1.5 grade Celsius în intervalul 2030 – 2040 în ciuda măsurilor drastice pe care guvernele le-ar putea adopta. Unele dintre schimbările climatice ce se vor produce în perioada următoare sunt ireversibile.

Cu toate acestea, experții propun soluții care să stopeze creșterea temperaturilor la 1.5 grade Celsius prin intermediul „emisiilor negative”. Acestea presupun dezvoltarea de tehnologii de captare a dioxidului de carbon din atmosferă astfel încât să prevină încălzirea acesteia și să răcească planeta cât mai eficient posibil.

Președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Nicolae Ciucă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
XS
SM
MD
LG