Cele mai mari scumpiri de la o luna la alta au fost la transportul aerian (10,79%) și energia termică (4, 20%). La categoria mărfurilor alimentare, cele mai mari creșteri au fost la margarină (4,27%) și cartofi (2,49%).
În cazul mărfurilor nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 4,20%, iar tutunul cu 2,28%.
De cealaltă parte, cele mai importante scăderi de preț față de luna martie s-au consemnat la gaze (-10,79%) și energie electrică (-4,15%).
Cele mai mari scumpiri din ultimele 12 luni au fost la servicii poștale (26,25%), la servicii de apă-canalizare-salubritate (16,49%) şi la serviciile medicale (13,67%).
Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit conservele din fructe (10,78%), carnea de vită (9,25%) și bere (8,97%).
În categoria mărfurilor nealimentare, detergenții rămân în continuare produsul cu cele mai mari scumpiri (25,64%). Pe locul al doilea se află medicamentele (23,86%).
În perioada aprilie 2023 – aprilie 2024, prețul făinei de grâu a scăzut cel mai mult (-30,34%), iar energia electrică s-a ieftinit cu 3,08%.
Premierul, mulțumit. BNR, prudent
Premierul Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că politica de plafonare a unor prețuri a dat rezultate.
„Acolo unde am intervenit prin plafonare, adică la alimentele de bază, energie și gaze, se înregistrează cele mai mari scăderi. Asta demonstrează că am acționat corect și vom continua pe această direcție ca să ducem inflația sub 5% până la finalul anului”, a scris premierul pe rețeaua socială.
De cealaltă parte însă, Banca Națională a României a anunțat că deși rata inflației va continua să scadă în 2024, scăderea va fi într-un ritm mai lent față de 2023.
BNR recunoaște efectul de scădere a inflației produs de plafonările de prețuri, dar precizează că ritmul mai lent decât cel prognozat al scăderii inflației e cauzat tot de unele măsuri guvernamentale: măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului și majorările salariale din sectorul bugetar.
De altfel, ritmul lent al scăderi ratei inflației, sub previziunile anterioare, a făcut ca Banca Națională să nu reducă dobânda de referință de 7% la ședința de politică monetară din 13 mai.
Politica prudentă a BNR ține cont, potrivit unui comunicat, și de riscul ca politica fiscală a guvernului să se modifice în 2024. Astfel, dacă Guvernul va decide noi majorări de taxe și impozite pentru a crește veniturile la buget și a reduce deficitul, efectul pe termen scurt va fi o nouă creștere a inflației.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
