Linkuri accesibilitate

Institutul Elie Wiesel: Pandemia, teren fertil pentru distribuirea de conținut antisemit


Mediul online este principala sursă de distribuire de conținut antisemit

Pandemia de coronavirus reprezintă un teren fertil pentru distribuirea de conținut antisemit în mediul virtual, avertizează Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în ultimul raport despre antisemitismul din România, în care atrage atenția asupra unor evoluții îngrijorătoare și a unui potențial de exploatare în mediul online.

În raportul care analizează perioada 2019 - aprilie 2020 se arată cum gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar totuși că există un antisemitism potențial (latent) în anumite zone ale societății românești.

Institutul „Elie Wiesel” observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul online, şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră.Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădere minorităţiile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv. Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tip conspiraţionist", arată Institutul în concluziile raportului.

Iar pandemia de coronavirus a dat ocazia apariției unor „articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor", mai arată Institutul „Elie Wiesel”.

Printre cazurile individuale de acțiuni sau declarații antisemite menționate în raport se mai numără: distrugerea a 70 de monumente funerare dintr-un cimitir evreiesc din Huși, declarația viceprimarului Capitalei Aurelian Bădulescu privind ridicarea unui monument al mareșalului Ion Antonescu sau atacurilor la adresa lui Klaus Iohannis prin asocierea etnicității sale la simbolistica nazistă.

Principalele concluzii din raport:

  • Gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar studiul realizat de Institut arată totuși că există un antisemitism potențial (latent) în anumite zone ale societății românești.
  • Actele de vandalism îndreptate împotriva locurilor şi simbolurilor evreieşti sunt rare, dar felul în care autorităţile cercetează astfel de situaţii nu contribuie la sentimentul de siguranţă de care are nevoie comunitatea evreiască. Anchetele polițienești descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovați minori, care nu pot fi trași la răspundere. [Pentru cele peste 70 de monumente funerare devastate în martie 2019 din cimitirul evreiesc din Huși, autoritățile au indicat drept autori trei minori cu vârste între 15 şi 16 ani, p. 4 din raport: https://bit.ly/2zTqq24].
  • Declaraţii publice ale unor reprezentanţi din administraţie, atât la nivel local, cât şi din administraţia centrală, au dus la exacerbarea stereotipurilor antisemite, negarea, relativizarea şi trivializarea Holocaustului. Cu diverse prilejuri, demnitari ai statului român au făcut declarații vădit antisemite. [În primăvara lui 2019, un viceprimar al Capitalei a declarat că va propune ridicarea unui bust al mareșalului Antonescu, persoană condmnată pentru crime de război, p. 5: https://bit.ly/2zTqq24].
  • Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a avut parte de mesaje care au încercat, într-un mod trivial şi nejustificat, să atribuie simbolistica nazistă unuia dintre candidaţi. La această imagine au contribuit jurnalişti sau formatori deopinie. [Actualul șef de stat, candidat la acea vreme, a fost ținta predilectă a atacurilor fiind portretizat ca un continuator al politicilor naziste, p. 7: https://bit.ly/2zTqq24].
  • Administraţia locală tergiversează în mod nepermis schimbarea denumirilor pentru străzile care poartă nume de criminali de război sau eliminarea monumentelor de for public dedicate unor astfel de persoane. Această atitudine se face deseori ignorâd cu bună știință legislația românească din prezent, care interzice explicit ca unorpersoane condamnate pentru genocid saucrime de războisă le fie acordate nume de străzisau alte locuri publice. [Denumirea străzii Ion Antonescu din Râminicu Sărat, p. 9: https://bit.ly/2zTqq24].
  • Anchetele penale, în care sunt reclamate fapte precum salutul nazist, negarea Holocaustului, comercializarea de articole cu simboluri legionare şi naziste dureză în mod nejustificat ani de zile şi transmit aceeaşi lipsă de interes pentru respectarea şi aplicarea legii. Astfel, se constată de multe ori că pregătirea, atitudinile şi
    interpretările celor însărcinaţi să cerceteze şi să decidă asupra încălcărilor legislaţiei care protejează memoria victimelor au drept efect tocmai lezarea victimelor şi încurajarea demersurilor de reabilitare a criminalilor
    [Rejudecarea speței Gheorghe Alexianu sau statistica Ministerului Public privind soluționările cazurilor cu posibile infracțiuni comise potrivit OUG31/2002,pp.10,11: https://bit.ly/2zTqq24].
  • În perioada analizată, am asistat și la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului. Astfel, demersurile INSHR-EW, abilitat de Guvern spre această inițiativă, de edificare a unui Muzeu Național al Istoriei evreilor și al Holocaustului și de identificare a unui spațiu pentru amenajarea muzeului au fostînsoţite de manifestări de protest din partea celor care au contestat în instanţăhotărârea. [Protest în fața Institutului „Elie Wiesel”, p. 13: https://bit.ly/2zTqq24].
  • Institutul „Elie Wiesel” observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul online, şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră.Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădereminorităţiile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv.Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tipconspiraţionist[Articole analizate transmit că „evreiiconduc lumea sau România”, p. 17: https://bit.ly/2zTqq24].
  • În ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul Covid 19 au apărut articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor[Apartenenţa la evreitate nu este un element obligatoriu pentru cei nominalizaţi în discursurile antisemite, p. 22: https://bit.ly/2zTqq24].
  • De departe cea mai populară reţea de socializare în România, Facebook găzduieşte o serie de comunităţi în interiorul cărora există o dinamică extrem de bogată a conţinuturilor cu caracter antisemit. Eforturile administratorilor rețelei de a elimina conținutul de acest fel este însă zădărnicită de formule de camuflare a conţinutului prin alterarea unor cuvinte prin folosirea unor simboluri sau coduri. Aceştia reclamă încălcarea libertăţii de expresie şi construiesc teorii ale conspiraţiei prin care susţin că Facebook este controlată de evrei.
  • Caracterul antisemit este dat cu precădere de context. De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comunitatea evreiască sau membrii acesteia stârnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite. Multe dintre articolele antisemite identificate pe site-uri ajung să fie distribuite pe Facebook. Instrumentele de raportare şi maniera de analiză a raportărilor dezvoltate de către Facebook se dovedesc inadecvate acestui tip de postare indirectă.[Atacurile la adresa lui George Soros şi acuza apartenenţei la sorosism cuprinde în marea majoritate a situaţiilor şi o componentă antisemită, p. 33:https://bit.ly/2zTqq24].
  • Pe lângă ştirile false distribuite şi viralizate pe Facebook privind pandemia şi criza sanitară în ultimele luni îşi fac loc şi mesaje carevorbesc despre conspiraţia evreiască care a provocat şi profită de pe urma epidemiei.

XS
SM
MD
LG